Din punct de vedere fizico-geografic, localitatea este în nord-estul țării, în nordul Moldovei, fiind străbătută de drumul național nr. 29 A. Raportat la reședința județului, municipiul Botoșani, comuna se află la o distanță de 62 km spre nord, având ca orașe apropiate Darabani la 12 km nord-est și Dorohoi la 24 km sud-vest.
Comuna Hudesti se învecinează cu Ucraina (raul Prut) la nord-vest și orașul Darabani (satul Bajura) la nord-est, comuna Concești la est, comuna Havarna la sud est, comuna George Enescu la sud și comuna Suharău la sud și sud vest.
Localitatea a primit indicatorul de sat european pentru investiții în lucrări de aducțiune și distribuție a apei. Operațiunea s-a bucurat de sprijinul întregii comunități care a construit șanțuri pentru conducta de aducțiune achiziționată tot din fonduri locale.
Istorie
Atestare documentară
Comuna Hudești este situată în partea de nord a județului Botoșani, localitatea Hudești fiind astăzi străbătută de drumul național 29A. De-a lungul timpului satul a cunoscut mai multe denumiri, numele de „Hudeștii Mari” apărând pentru prima oară într-un document din 27 aprilie 1635[2] prin care pârcălabul de Hotin, Pătrașco Ciogolea,[3] primește întărire pentru „... dreptele lui ocini și danie, din ispisocul de danie și miluire de la Moiseiu Moghila voievod, un sat, anume Hudeștii Mari [s. n.], care este în ținutul Dorohoiului, pe Bașeu, cu vaduri de moară și cu loc de iaz în Bașeu, care, acest sat, a fost de moștenire lui Moise voievod, și l-a miluit cu acest sat, din privilegiul de întărire pe care l-a avut bunicul lui, Dumitru Movilă, fiul lui Văscan Moghilița fost pârcălab, nepotul lui Iațco Hudici, strănepotul lui Pătru Hudici, de la Iliaș voievod cel Bătrân și de la Ștefan voievod cel Bătrân”.[4][5] Din acest text se poate deduce că în numele de „Hudeștii Mari” este foarte probabil ca să fie incluse, prin moștenirile și daniile care s-au făcut succesiv către reprezentanții familiei Hudici și mai apoi către familia Movilă, mai multe sate care erau situate pe râul Bașeu de o parte și de alta a lui.[2]
Cercetătorii care au analizat și studiat documentele istorice, nu s-au concentrat până în anul 2009 asupra identificării atestărilor documentare ale satelor componente ale comunei sau a satului Hudești. Ei au menționat că cele trei denumiri găsite ale localității, „Hudineț”, „Hudinți” și „Hudești”, sunt cu certitudine amintite în documentele cancelariilor din secolele XV - XVI însă, nu au putut afirma fără echivoc o primă atestare credibilă a localității. Informațiile găsite în Documenta Romaniae Historica, A Moldova, în documentele de cancelarie din 13 decembrie 1421, din 14 aprilie 1435 și 19 septembrie 1436,[6], fac referire doar la prezența boierului Druja Hudici în Sfatul domnesc al lui Alexandru cel Bun, pe de o parte și pe de alta despre dania pe care a primit-o Petru Hudici de la Ștefan Vodă, fiul lui Alexandru cel Bun. De asemenea, dania atestă și prezența lui Petru Hudici în Sfatul domnesc din anul 1436. Este o certitudine că în aceste documente nu există nicio mențiune despre toponimele „Hudinți” sau „Hudineț”. Pentru deslușirea vechimii așezărilor din această zonă, cercetătorii au afirmat că este necesar un studiu aprofundat al documentelor istorice care se regăsesc în colecțiile de arhivă din a doua jumătate a secolului al XV-lea și a celor din secolul al XVI-lea.[2]
În anul 1774, mult mai târziu, documentele istorice amintesc și de toponimul „Hudeștii Mici”, de fapt referindu-se la satul Miorcani ce se află astăzi în componența Comunei Rădăuți-Prut.[7][8][9]
Numele „Hudești”, cu vechea denumire „Lupeni”, a fost descoperit ca dată de atestare într-un document de pe vremea domnitorului Iancu Sasul din 20 ianuarie 1582. În timpul domniei lui Iancu Sasul, Dumitru Moviliță, membru al familiei Movilă, nepot de-al lui Iațco Hudici a vândut marelui vornic Iurescu o parte din satul Hudești „... jumătatea de jos și cu iazuri și cu mori în Bașeu […] pentru 40.000 de aspri”.[10][11][12][13]
Demografie
Componența etnică a comunei Hudești
Români (94,07%)
Alte etnii (0,37%)
Necunoscută (5,56%)
Componența confesională a comunei Hudești
Ortodocși (86,72%)
Penticostali (5,9%)
Alte religii (1,7%)
Necunoscută (5,68%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Hudești se ridică la 5.647 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.067 de locuitori.[14] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,07%), iar pentru 5,56% nu se cunoaște apartenența etnică.[15] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,72%), cu o minoritate de penticostali (5,9%), iar pentru 5,68% nu se cunoaște apartenența confesională.[16]
Situl se află extravilan, la 3000 m N-NV de satul Alba și la 1400 m SE de cotul cel mai apropiat al râului Prut. Situl se observă ca o fortificație întărită natural, cu formă hexagonală neregulată, cu dimeniunile de 60-70 m lungime pe latura nordică și de circa 130 m pe celelalte, suprafața fiind de aproape un hectar, observându-se și șanțuri de apărare. 48.18697°N 26.45374°E (Așezare)
^Perepis naselniea Moldavii 1772-1773 goda, în Moldova în epoca feudalismului (colecție de documente a Institutului de Istorie a Academiei de Științe a R.S.S. Moldovenești), Chișinău, VII, 1975, pag. 78
^Tezaurul toponimic al României. Moldova. Repertoriul istoric al unităților administrativ-teritoriale (1772-1988) (coord. Dragoș Moldovanu), vol. I, partea I, București, 1991, pag. 722.
.jpg)
