Prezență la urne
Marcel Ciolacu PSD–PNL
Marcel CiolacuPSD–PNL–UDMR
Alegerile parlamentare din România din 2024 au avut loc pe data de 1 decembrie 2024 și au determinat structura Parlamentului (format din Senat și Camera Deputaților) pentru perioada 2024–2028. În total, au fost alese 136 de locuri în Senat și 330 de locuri în Camera Deputaților, care vor fi distribuite între partidele și alianțele ce depășesc pragul electoral de 5%. Aceste alegeri au avut cea mai ridicată prezență la vot din 2004. La alegerile legislative/parlamentare precedente, prezența la vot a fost de 31,95% în 2020 și 39,79% în 2016.
Fiecare circumscripție electorală (județele României, diaspora și București) a avut buletine de vot diferite, adaptate candidaților și partidelor înscrise în acea zonă. Alegătorii au putut vota la secția de votare unde au fost arondați, în funcție de domiciliu sau reședință, sau pe listele suplimentare, dar doar în cadrul unei secții din aceeași circumscripție electorală. Toți alegătorii din diaspora au votat pentru Circumscripția electorală nr. 43 - Diaspora, fie la secțiile de votare din străinătate, fie prin corespondență. Circumscripția electorală nr. 43 are alocate 4 mandate de deputat și 2 de senator.
În urma alegerilor parlamentare, niciun partid nu a obținut majoritatea în alegeri, Coaliția Națională pentru România, condusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), și-a pierdut majoritatea în ambele camere ale parlamentului, alături de câștiguri semnificative ale partidelor de extremă dreapta, precum Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), S.O.S. România și Partidul Oamenilor Tineri (POT). În urma alegerilor, a fost format un guvern de mare coaliție proeuropeană între PSD, PNL și UDMR, cu sprijinul minorităților naționale. La 23 decembrie, al doilea Guvern Ciolacu a fost învestit cu o marjă redusă, cu 240 de voturi pentru din 465.
În urma alegerilor legislative din decembrie 2020, a fost învestit Guvernul Cîțu, susținut de o coaliție formată din trei partide parlamentare: PNL, USR PLUS și UDMR.[1]
În septembrie 2021, un conflict major în cadrul coaliției a dus la declanșarea crizei politice din 2021. Premierul Florin Cîțu, susținut de președintele Klaus Iohannis, l-a demis pe ministrul Justiției, Stelian Ion.[2][3] Până pe 7 septembrie 2021,[4] toți ceilalți miniștri USR au demisionat din guvern, lăsând Guvernul Cîțu în minoritate. Ulterior, acesta a fost demis în noiembrie 2021 printr-o moțiune de cenzură fără precedent, cu cel mai mare număr de voturi împotriva unui guvern din istoria politică a României post-1989.
Criza politică s-a încheiat prin formarea unei coaliții. A fost învestit Guvernul Ciucă, susținut de Coaliția Naționala pentru România (CNR), formată din PNL, PSD și UDMR, care a rămas la putere până în iunie 2023, când UDMR s-a retras din majoritate. Pe 15 iunie 2023, în cadrul acordului de rotație guvernamentală, s-a cedat guvernarea către cabinetul condus de Marcel Ciolacu.
Alegerile pentru Parlamentul European și cele locale au avut loc pe 9 iunie 2024. Cele două partide aflate la guvernare au format o alianță electorală pentru alegerile europarlamentare, precum și în anumite circumscripții pentru alegerile locale. Rezultatele au fost considerate o victorie pentru CNR, deși PNL a suferit pierderi semnificative în fața partenerilor de coaliție în cursele în care au candidat separat.
Noua Alianță a Dreptei Unite (ADU) a înregistrat pierderi semnificative, Partidul Mișcarea Populara (PMP) pierzând 88% dintre primarii săi, iar Uniunea Salvați România (USR) a pierdut curse importante la Brașov și în București, în special în sectoarele 1 și 2, unde candidații care și-au pierdut mandatele au susținut că a avut loc fraudă electorală. Performanța slabă a USR a dus la demisia lui Cătălin Drulă din funcția de președinte al partidului, acesta fiind înlocuit de primarul din Câmpulung, Elena Lasconi.
Atât cei 330 de membri ai Camerei Deputaților, cât și cei 136 de membri ai Senatului sunt aleși în 43 de circumscripții plurinominale, bazate pe cele 41 de județe ale României, Municipiul București, precum și diaspora românească, utilizând reprezentarea proporțională pe liste de partid.
Legea nr. 208/2015 prevede că fiecărei circumscripții îi revine un deputat la fiecare 73.000 de locuitori și un senator la fiecare 168.000 de locuitori, în conformitate cu datele demografice colectate la 1 ianuarie a anului precedent de Institutul Național de Statistică (INS). Nicio circumscripție nu poate avea mai puțin de 4 deputați și 2 senatori.[5][6][7][8]
Partidele trebuie să treacă un prag electoral de 5% din voturile la nivel național sau cel puțin 20% din voturi în patru circumscripții. Alianțele electorale trebuie să atingă un prag mai ridicat: 8% pentru cele formate din două partide, 9% pentru cele cu trei partide și 10% pentru alianțele mai mari.
În Camera Deputaților pot fi adăugate mandate suplimentare (în prezent 18) pentru grupurile minorităților etnice care participă la alegeri și trec un prag mai scăzut (5% din numărul de voturi necesar pentru a obține un mandat în Camera Deputaților, calculat prin împărțirea numărului total de voturi obținute de partide, alianțe și candidați independenți care au trecut pragul electoral la numărul de mandate câștigate de aceștia).[9]
Data alegerilor coincide cu Ziua Marii Uniri, sărbătoarea națională a României.
Programul poate fi prelungit până la 23:59 dacă există cozi.
Tabelul de mai jos prezintă informațiile referitoare la circumscripțiile electorale din România pentru alegerile parlamentare din 2024.
Tabelul de mai jos arată lista partidelor parlamentare din actuala legislatură, precum și alianțele politice sau electorale în vigoare.
(PSD)
(PNL)
(USR)
(AUR)
(UDMR)
Tabelul de mai jos prezintă informațiile referitoare la candidați din România pentru alegerile parlamentare din 2024.
2021
alegeri 2020
independenți
candidați
Tabelul de mai jos prezintă numărul de candidați din partea fiecărui partid politic.
Camera Deputaților
Senat
Tabelul de mai jos prezintă candidații independenți.
Lista din tabelul de mai jos a partidelor este conformă cu buletinul de vot publicat de Biroul Electoral Central (BEC).[15] De reținut: nu toate partidele politice au candidați în toate județele României iar candidații independenți pot participa la alegeri doar într-un singur județ.
pe buletin
sau independenți
FCR, ALAR, UBB-R, FCER, PRPE, AMR, CRLR, UER,
UDSCR, UCRR, FDGR, UAR, UCR, USR, UUR, Ro.As.It.
În graficul de mai jos (actualizat până în noiembrie 2024) se regăsesc sondajele de opinie aferente alegerilor parlamentare/legislative care au avut loc la data de 1 decembrie 2024:
PSD
PNL
USR
AUR
UDMR/RMDSZ
AFDLC
REPER
S.O.S.
Numărul de locuri
Partidul REPER a solicitat Biroului Electoral Central anularea alegerilor parlamentare din 2024 subliniind că motivele care au dus la decizia CCR de a anula alegerile prezidențiale din 2024 sunt valabile și pentru alegerile parlamentare.[16] Vlad Gheorghe, liderul partidului DREPT, a cerut de asemenea anularea alegerilor parlamentare invocând (aceleași „cauze” ca la anularea alegerilor parlamentare din 2024): „ingerința Rusiei”, „manipularea și dezinformarea populației”.[17] Contestațiile au fost respinse.[18]
Conform politologului Andrei Țăranu „jumătate din extremiștii de la AUR sau de la Georgescu sunt, în bună măsură, foști votanți ai PSD sau USR, toți radicalizați împotriva, în mod paradoxal, singurului lucru bun care s-a întâmplat între 2021 și 2025 – și anume stabilitatea politică”.[19]