La data de 23 martie 2013, după Convenția Națională a Partidului Democrat Liberal (PDL) pentru alegerea conducerii, președintele României, Traian Băsescu, a anunțat printr-un mesaj postat pe Facebook că se desparte de PDL, acuzând fraudarea rezultatului votului de către echipa lui Vasile Blaga pentru ca acesta să fie reales președintele PDL, în situația în care președintele o susținea pe Elena Udrea.
Astfel, susținătorii lui Băsescu au lansat la data de 26 martie 2013, Fundația Mișcarea Populară. Pe 18 mai 2013, conducerea fundației a anunțat că inițiază un sondaj privind transformarea în partid a organizației. Pe 25 mai 2013, s-au anunțat rezultatele sondajului: 58% din voturi pentru co-existența fundației și partidului, 31% pentru transformarea fundației în partid și 11% pentru menținerea status-quo-ului.[3]
După anunțarea rezultatelor sondajului, conducerea fundației a inițiat o campanie de strângere de semnături și un comitet de inițiativă, compus din Eugen Tomac, Cristian Petrescu, Teodor Baconschi, Adrian Papahagi și Dragoș Ciuparu, pentru înființarea partidului. În două luni, Fundația Mișcarea Populară a reușit să strângă semnăturile necesare pentru înregistrarea Partidului Mișcarea Populară.
Partidul Mișcarea Populară (PMP) a fost lansat neoficial la data de 23 iulie 2013 de către Fundația Mișcarea Populară.[4] După o ședință, fostul deputat PDL, Eugen Tomac, a fost însărcinat ca președinte al partidului și Cristian Petrescu a fost desemnat secretar general al partidului.[5]
Pe 3 februarie 2014, mai mulți deputați au anunțat în fața Parlamentului că au demisionat din PDL pentru a se alătura Partidului Mișcarea Populară.[6] Între ei erau foștii miniștri Elena Udrea și Theodor Paleologu și deputații Florin Popescu, Aurelian Popescu, Adrian Gurzău, Florin Secară, Camelia Bogdănici, Petru Movilă, Ștefan Bucur Stoica și Dragoș Gunia.[7]
În aprilie 2014, PMP a inițiat o petiție împotriva accizelor la carburanți introduse de guvernul Ponta.[8]
O verificare din partea corpului de control al guvernului a listelor de semnături a generat un scandal mediatic.
Din cele 300.000 de semnături, peste 200.000 nu au putut fi identificate, fie deoarece conțineau date false, fie pentru că aparțineau unor persoane decedate.
Ca răspuns, Elena Udrea declară că va face plângere penală împotriva lui Victor Ponta.
Pe data de 8 iunie 2014, a avut loc congresul PMP. La această întâlnire a fost aleasă președinte Elena Udrea.[9] Cu toate acestea, pe data de 30 ianuarie 2015 Elena Udrea s-a autosuspendat din funcția de președinte a partidului, interimatul fiind asigurat de Eugen Tomac. La 8 februarie 2015, a avut loc un nou congres, în urma căruia Tomac a fost ales președinte al partidului.
În septembrie 2024, filiala PMP Suceava, una dintre cele mai puternice filiale a partidului din teritoriu, a trecut la Partidul Național Liberal (PNL), fiind absorbită de acesta din urmă integral în luna octombrie a aceluiași an.
Alianța și-a lansat lista de candidați în cadrul alegerilor europarlamentare din 2024. În ordinea locurilor eligibile, pe această listă s-au aflatː Dan Barna (USR), Vlad Voiculescu (USR), Eugen Tomac (PMP), Vlad Botoș (USR), Cristina Prună (USR), Violeta Alexandru (FD).[17] Ulterior, Alianța Dreapta Unită (ADU) a fost dizolvată la începutul lui septembrie 2024.
În 2024, Partidul Mișcarea Populară (PMP) a format o alianță electorală cu Uniunea Salvați România (USR) și Forța Dreptei (FD), aceasta numindu-se Alianța Dreapta Unită (ADU). Cele trei partide politice au avut candidați comuni la alegerile locale (în mare parte la nivel național) și europarlamentare (listă comună în acest caz).[20] Ulterior, după rezultatele alegerilor locale și europarlamentare, Alianța Dreapta Unită (ADU) s-a destrămat la începutul lunii septembrie din 2024 iar Partidul Mișcarea Populară (PMP) a continuat o alianță electorală doar cu Forța Dreptei (FD), aflându-se în prezent în discuții cu Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache (PNȚMM) precum și cu Partidul Alternativa Dreaptă (AD). Cele două partide au convenit susținerea pentru funcția de președinte a fostului prim-ministruLudovic Orban precum și participarea pe o listă comună în cadrul viitoarelor alegeri parlamentare din decembrie 2024. Ulterior, Alternativa Dreaptă (AD) s-a alăturat alianței care susține candidatura lui Ludovic Orban pentru funcția supremă în stat.
1Formațiunile minorităților naționale nu sunt înregistrate oficial în registrul partidelor politice, dar au totuși drept de reprezentare politică la toate nivelurile politice naționale (i.e., nivel politic central/guvernamental cât și nivel politic local precum chiar și la nivel europarlamentar).
