Marcel Ciolacu a demisionat de la președinția PSD, pentru că a sperat că va fi finalist al alegerilor prezidențiale, dar a obținut locul al treilea, după ce Elena Lasconi l-a depășit cu 2.742 de voturi. Nicolae Ciucă a demisionat de la conducerea PNL, pentru că a obținut cel mai mic scor electoral al liberalilor în ultimii 34 de ani la alegerile prezidențiale: 8,79%, adică 811.952 de voturi obținute la nivel național din cele 9.242.198 voturi valabil exprimate.[2]
Klaus Iohannis a reacționat după ce Călin Georgescu a fost propulsat de TikTok în turul al doilea al alegerilor și a afirmat că nu a primit informări de la servicii despre ingerințe externe în procesul electoral.[3]
Marți, 26 noiembrie
Victoria lui Georgescu în primul tur al alegerilor a trimis o undă de șoc spre aliații din NATO. Analiști și politicieni au considerat că România ar putea submina puterea blocului continental dacă virează spre est. Elena Lasconi a cerut o alianță pro-NATO și pro-UE în lupta cu Călin Georgescu. În prima declarație publică a lui Georgescu, acesta a vorbit în public, fără a răspunde la întrebările adresate de presă.[4]
Are loc o ședință a CSAT, Klaus Iohannis a primit informații din partea SRI, SIE, STS și Ministerul Afacerilor Interne.[7]
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a sesizat Parchetul și Poliția pentru a verifica modul de finanțare a campaniei electorale a lui Călin Georgescu, care a raportat la AEP zero cheltuieli electorale.[8][9]
Vineri, 29 noiembrie
Camera de Comerț Americană în România, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, Asociația Oamenilor de Afaceri din România, Camera de Comerț BelgiaLuxemburg – Romania Moldova, Camera de Comerț Britanico-Română, Confederația Patronală Concordia și Fundația Romanian Business Leaders fac un apel, printr-un comunicat de presă, la mobilizarea mediului politic pentru menținerea României pe traiectoria pro-UE și pro-NATO pe care Romania s-a angajat după căderea comunismului în 1989.[10]
A început votul în diaspora pentru alegerile parlamentare.[11]
Curtea Constituțională a României a anunțat luni seară că a validat primul tur al alegerilor prezidențiale, după ce a cerut renumărarea tuturor celor peste 9,4 milioane de voturi.
Marian Enache, președintele CCR: „În cadrul examenului de constituționalitate privind respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României, conferind efectivitate competențelor înscrise în Constituția României, precum respectului votului popular exprimat în primul tur al alegerilor prezidențiale din anul 2024, judecătorii constituționali au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea ca neîntemeiată a contestației candidatului Cristian Terheș. Totodată, Curtea a hotărât, în unanimitate: 1) confirmarea și validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de președinte al României din primul tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024; 2) organizarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea președintelui României în ziua de duminică, 8 decembrie 2024, la care vor participa domnul Călin Georgescu și doamna Elena Lasconi”.[12]
Marți, 3 decembrie
Miercuri, 4 decembrie
CCR a decis să respingă sesizările pentru anularea primului tur, deoarece termenul legal de depunere a fost depășit (în termen de cel mult 3 zile de la încheierea votării, cel mai târziu la data de: 10 decembrie 2024, ora 24.00, conform art 133, HG 1061/2024).[13]
După ce au fost desecretizate documentele din urma ședinței CSAT,[14] au fost făcute 4 sesizări conform cărora alegerile au fost influențate de actori externi. Sesizările au fost făcute de publicația Calea Europeană, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului din cadrul Academiei Române și Școala Națională de Studii Politice și Administrative.
Joi, 5 decembrie
Se preconiza o luptă strânsă în turul II între Elena Lasconi și Călin Georgescu.[15]
Alegeri prezidențiale sunt anulate de Curtea Constituțională a României.[17]
Alegerile prezidențiale (turul 2) au început în diaspora. Peste 15.000 de persoane au votat după anunțul CCR privind anularea alegerile prezidențiale.[18]
Curtea Constituțională a României a publicat motivarea deciziei prin care a anulat alegerile prezidențiale și a decis ca procedura sa se reia de la zero: că procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare lafinanțarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de esconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice.[19]
Lidera USR, Elena Lasconi, a transmis un scurt mesaj pe pagina ei de Facebook, în care a afirmat că va continua să apere democrația și că nu va renunța la „lupta cea dreaptă pentru a îndrepta” ceea ce „a distrus un sistem corupt în 35 de ani”.[20]
Călin Georgescu a făcut apel vineri seară la BEC și AEP ca să „respecte democrația” și să lase ca „votul să se desfășoare” în continuare, pentru că decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale, deși obligatorie, „nu există nicio sancțiune pentru nepunerea acesteia în aplicare”.[21]
