Din registrul conscripțiunii[3] din 1733, realizată la cererea episcopului unitInocențiu Micu-Klein, aflăm că la Voila[4]anului 1733 trăiau 80 de familii, adică circa 400 de persoane[5]. Din registrul aceleiași conscripțiuni mai afăm și numele preoților care funcționau în localitate: Vaszilie [Vasile], Miklos [Nicolae], David, Toagyer [Toader] și Nisztor [Nistor]; toți cei cinci preoți erau greco-catolici. În localitate funcționa o biserică greco-catolică[6]. Denumirea satului, Vojla, precum și numele preoților erau redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii urmau să fie date unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari[7].
Note
^x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751) de ..., p. 369.
^Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), p. 369.
^Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein, p. 303.
Bibliografie
Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751) de ..., Anul Domnului 1900. Dela s. Unire 200, Blaș [Blaj], Tipografia Seminariului Archidiecesan gr.-cat, 422 de pagini.
Lectură suplimentară
C. Stan, Școala poporană din Făgăraș și depe Târnave, Vol. I, Făgărașul, Sibiu, 1928, 510 de pagini.
Localități militarizate parțial sau total (cele cu text aldin), după J.H.Benigni, Satistische Skizze der Siebenbürgischen Militärgrenze, Hermannstadt, 1834, p.X.