Victoria, România

Victoria
Viktóriaváros Viktoriastadt
—  oraș  —
Stemă
Victoria Victoria (România) Localizarea orașului pe harta României
Victoria Victoria (Județul Brașov) Localizarea orașului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°44′34″N 24°41′24″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Brașov
SIRUTA	40465
Atestare documentară	1948
Reședință	Victoria[*]​
Componență	Victoria[*]​
Guvernare
- Primar	Camelia Bertea[*]​ (PSD, 2020)
Suprafață
- Total	6,47 km²
Altitudine	650 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	6.446 locuitori
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	505700[1]
Localități înfrățite
- Chevilly-Larue	Franța
- Utrechtse Heuvelrug	Țările de Jos
- Lariano	Italia
Prezență online
site web oficial GeoNames
Localizarea în cadrul județului Localizarea în cadrul județului
Amplasare zonală Amplasare zonală
Modifică date / text

Victoria este un oraș în județul Brașov, Transilvania, România.^[2]

Localizare, descriere

Victoria se află la poalele Munților Făgăraș, la 30 de kilometri vest de municipiul Făgăraș. Așezarea, numită mai întâi Ucea Fabricii, s-a dezvoltat în jurul unei fabrici înființate în perioada interbelică de un grup de întreprinzători cehi.^[3] După instaurarea comunismului și extinderea uzinei chimice Ucea, localitatea a primit numele de Ucea Roșie și Ucea-Colonie.^[4] Din 1954, după moartea lui Stalin, poartă numele actual.

La recensământul din 1992 au fost numărați 10.142 de locuitori, în anul 2002 au fost recenzați 9.046 de locuitori, iar în 2011 7.386 de locuitori.^[5]

Victoria poate fi considerată o bază importantă pentru doritorii de ascensiuni montane, întrucât unele dintre cele mai înalte vârfuri ale Munților Făgăraș sunt la distanțe destul de mici de oraș (vârfurile Moldoveanu - 2543 m, Negoiu - 2535 m). În oraș există o importantă bază sportivă pe lângă ștrandul Viromet unde este amenajat și un camping.

Economie

În orașul Victoria funcționează un combinat chimic. Inițial acesta a fost o uzină cehoslovacă (funcționa de prin anul 1937), apoi, după ocuparea Cehoslovaciei de către Germania nazistă, această uzină a trecut în proprietatea statului german. După război combinatul a avut pe rând numele SovromChim (era o întreprindere mixtă, sovieto-română, directorii fiind sovietici), Combinatul Chimic „I. V. Stalin”, iar după destalinizare, a purtat numele de „Combinatul Chimic Victoria”. După căderea comunismului și începerea privatizării, combinatul s-a dezmembrat în S.C. „Viromet” S.A. și S. C. Uzina Chimică R.A. În 1995, s-au pus bazele unei noi uzine chimice: S.C. „Virolite” S.A., cu capital american, proprietatea fraților Brodie (la origine evrei stabiliți în Statele Unite ale Americii), ramură a fabricii mamă Purolite LLC Company situată în Fort Lauderdale FL SUA. În prezent, această nouă uzină poartă numele de S.C. Purolite S.A. În aceasta fabrică s-a înființat și o secție pentru producția de materii prime pentru industria farmaceutică.

În orașul Victoria funcționează și alte întreprinderi și instituții (chimice, de construcții, de comerț, de proiectări, de IT, poștă, televiziune prin cablu și altele).

La Victoria există o sucursală a Băncii Comerciale Române (BCR), precum și una a Casei de Economii și Consemnațiuni (C.E.C.); sunt montate ATM-uri ale băncilor BCR, Raiffeisen Bank, C.E.C.

Infrastructură

În oraș există rețele de apă curentă, canalizare, gaz metan, rețele de telefonie fixă, de televiziune prin cablu, șosele, cale ferată, internet broadband.

Transporturi

Pentru a ajunge la Victoria, se poate folosi DN1 (E68) dintre Făgăraș și Sibiu, iar de la Ucea de Jos, spre sud, 7 kilometri pe drumul județean 105C. Legătura cu calea ferată este dată prin stația Ucea, aflată pe magistrala CFR 200, care leagă Sibiul de Brașov.

Demografie

Componența etnică a orașului Victoria

     Români (85,46%)

     Alte etnii (0,67%)

     Necunoscută (13,87%)

Componența confesională a orașului Victoria

     Ortodocși (82,1%)

     Alte religii (3,21%)

     Necunoscută (14,69%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Victoria se ridică la 6.446 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 7.386 de locuitori.^[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (85,46%), iar pentru 13,87% nu se cunoaște apartenența etnică.^[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,1%), iar pentru 14,69% nu se cunoaște apartenența confesională.^[8] Victoria - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

Orașul Victoria este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Camelia Bertea[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[9]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	7
	Alianța Dreapta Unită	4
	Partidul Național Liberal	3
	Alianța pentru Unirea Românilor	1

Instituții școlare

În oraș există două școli de nivel liceal: Liceul Teoretic „Ion Codru Drăgușanu” și Colegiul Tehnic „Dr. Alexandru Bărbat”, precum și două grădinițe, cu orar prelungit.

Liceul Teoretic „Ion Codru Drăgușanu” a fost înființat în anul 1954, (ca urmare a unei adrese, din 28 iulie 1954, a Secției de Învățământ a Sfatului Popular Raional Făgăraș, regiunea Stalin), pe lângă Școala Elementară de 7 ani Ucea-Colonie, cu denumirea de Școala Medie Mixtă Victoria. În 1966 a primit numele de Liceul Teoretic Victoria, dar în anul 1978, ca urmare a unei decizii a guvernului comunist al vremii, liceul a fost desființat, elevii și personalul didactic trecând la Centrul Școlar Industrial de Chimie Victoria. După căderea regimului comunist a fost reînființat Liceul Teoretic Victoria, începând cu 1 septembrie 1990. În anul 1994 liceul a primit numele actual: Liceul Teoretic „Ion Codru Drăgușanu”. Din anul 2002 Școala Generală din oraș s-a integrat, prin absorbție, în Liceul Teoretic „Ion Codru Drăgușanu”. Liceul are 4 clădiri, cu peste 55 de săli de clasă, laboratoare de fizică, chimie, biologie, 2 laboratoare de informatică, 5 cabinete (de consiliere, de limbi străine), un Centru de Documentare și Informare (bibliotecă etc.), 9 birouri, 3 săli de sport, dintre care două au fost date în folosință în anul 2004. Aici activează cca 1000 de elevi și cca 100 de cadre didactice, dintre care vreo 35 au fost, altădată, elevi ai liceului. După reînființarea din 1990, elevii și absolvenții liceului (secțiile matematică-informatică și umanistă) s-au evidențiat prin rezultate foarte bune, cele mai multe promoții având o promovabilitate de 100%, la Bacalaureat. Elevii Liceului Teoretic „Ion Codru Drăgușanu” s-au evidențiat, de-a lungul anilor la concursurile școlare interne și europene [olimpiade (limba română, filosofie, limba franceză, limba engleză, geografie, matematică, biologie,...), competiții sportive (orientare turistică, karate, handbal, fotbal,...), artă plastică (icoane pe sticlă,...), concursurile Kangourou ș.a.m.d.]. În perioada 1992 - 2003, alături de clasele liceale, a funcționat și Școala Postliceală (contabilitate și tehnică de calcul).

Colegiul Tehnic „Dr. Alexandru Bărbat” este continuatorul Școlilor (Profesională și de Maiștri) pentru industria chimică, înființate în anul 1955. De-a lungul existenței sale această instituție de învățământ din Victoria a purtat și alte denumiri: Grupul Școlar Chimie Victoria, Centrul Școlar Industrial de Chimie Victoria. Din toamna anului 1972, s-a înființat și o clasă de liceu industrial (cu specialitatea laborante pentru industria chimică). Între anii 1978 și 1990, când Liceul Teoretic din oraș nu mai funcționa, elevii și cadrele didactice ale acestui liceu teoretic au trecut la Liceul Industrial de Chimie (din cadrul Centrului Școlar Industrial de Chimie Victoria). În cadrul acestui Centru Școlar Industrial de Chimie, au funcționat și o școală de ucenici, precum și o școală post-liceală. De la 4 noiembrie 2005, la împlinirea a 50 de învățământ tehnic și profesional, această instituție școlară poartă numele Colegiul Tehnic „Dr. Alexandru Bărbat”. În prezent, la Colegiul Tehnic „Dr. Alexandru Bărbat”, funcționează clase de liceu industrial (matematică - informatică, ș.a.), clase de școală de arte și meserii, precum și clase de școală post-liceală. Colegiul este dotat cu un număr corespunzător de săli de clase, laboratoare, cabinete de informatică, o seră, o sală de sport, ateliere de tâmplărie, de lăcătușărie, un Centru de Documentare și Informare (bibliotecă etc.) și altele.
De-a lungul vremii, elevii acestei instituții de învățământ s-au remarcat la concursurile școlare, pe discipline de învățământ sau meserii, sportive etc.

Turism

Vedere din oraș, 3 mai 2007;
în prim-plan: Fântână.^[10]

Panoramic al reliefului din Victoria

Victoria poate fi considerată o bază importantă pentru doritorii de ascensiuni montane, întrucât unele dintre cele mai înalte vârfuri ale Munților Făgăraș sunt la distanțe destul de apropiate de oraș (vârfurile Moldoveanu - 2543 m, Negoiu - 2535 m.) Cabanele montane aflate în apropierea orașului Victoria sunt Turnuri, Podragu, Valea Sâmbetei. Complexul Turistic Sâmbăta este, de asemenea, situat în apropierea orașului (la 20 de kilometri). Serviciul Salvamont din Victoria^[11] este de foarte bună calitate, fiind recunoscut ca atare, atât în țară, cât și în străinătate.

Orașul este dotat cu piscină, de calitate, inclusiv cu sauna. Vara, în incinta închisă a piscinei, turiștii care doresc să campeze pot monta corturi. În oraș se găsesc un hotel, restaurante etc.

Culte

Primul lăcaș de cult din orașul Victoria a fost capela clandestină a inginerului Octavian Moisin, totodată preot greco-catolic. Aceasta a funcționat începând cu 21 iunie 1952, în perioada prigoanei comuniste, când Biserica Română Unită cu Roma era interzisă.^[12] În prezent există și o a doua capelă greco-catolică.

În oraș au fost ridicate după revoluția din 1989 trei biserici parohiale ortodoxe, una cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, alta cu hramul „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”, iar a treia cu hramul „Sfânta Parascheva”. Există și o capelă ortodoxă cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, situată în curtea Spitalului de Boli Cronice.

Mai există o biserică baptistă, o casă de rugăciune a cultului Adventist de Ziua a Șaptea și o casă de rugăciune a Bisericii Penticostale.

Instituții sanitare

Fostul Spital Orășenesc Victoria (cu secții de boli interne, chirurgie, obstetrică-ginecologie, pediatrie, laborator, farmacie, urgențe, stație de salvare), devenit apoi Spital de Boli Cronice (cu secțiile boli cronice - interne, fizioterapie, pediatrie, laborator, farmacie) a fost desființat, prin hotărâre a Guvernului României, în primăvara anului 2011.

În Victoria își desfășoară activitatea o policlinică (cabinete stomatologice, laboratoare dentare, fizioterapie, cabinete ale medicilor de familie), precum și un cabinet medical școlar și o mică stație de salvare. În oraș există trei farmacii de circuit deschis, cabinete de neurologie, dermatologie, oftalmologie și de obstetrică-ginecologie.

Instituții de ocrotire a minorilor

• Centrul de Plasament Azur a fost desființat în decembrie 2018. În aceeași clădire, din 2019 funcționează un centru de ocrotire a persoanelor cu dizabilități severe.

Instituții de ocrotire a bătrânilor

• Complexul de Servicii Castanul este un azil de bătrâni, singurul, deocamdată, din Țara Făgărașului. Vârstnici din județul Brașov și din Țara Făgărașului, lipsiți de familie și care nu se mai pot întreține singuri, își pot duce aici zilele, beneficiind de îngrijire medicală atentă de specialitate, de hrană și de condiții de trai decente. Complexul este amenajat conform standardelor impuse de Uniunea Europeană și dispune de 30 de locuri.^[13]

Primari

Primarii orașului Victoria, între 1954 - 1989^[14]

Între 1954 și 1965, titulatura oficială era „Președinte al Sfatului Popular al orașului Victoria”.

Prenumele și numele	Formațiunea politică	Începerea mandatului	Încetarea mandatului de primar (motivul)
Dumitru Mihăiescu	PMR	28 aprilie 1954	1 februarie 1955
Ioan Chitic	PMR	1 februarie 1955	26 martie 1961
Nicolae Coțofană	PMR -> PCR (din 1965)	26 martie 1961	februarie 1968
Victor Morariu	PCR	martie 1968	octombrie 1974
Ioan Glăjariu	PCR	9 octombrie 1974	mai 1976
Vasile Roșoiu	PCR	mai 1976	noiembrie 1982
Nicolae Breaz	PCR	6 noiembrie 1982	august 1988
Victor Zamfirescu	PCR	august 1988	26 decembrie 1989

Primarii orașului Victoria, după evenimentele din 1989^[15]

Numele și prenumele	Formațiunea politică	Începerea mandatului	Încetarea mandatului de primar (motivul)
Băiulescu Ionel	FSN	8 ianuarie 1990	31 august 1990
Beca Olimpia	FSN -> FDSN	1990	aprilie 1992
Olteanu Viorel Cornel	FDSN	3 martie 1992	1996
Olteanu Viorel Cornel	PSDT[16]	1996	2000
Olteanu Viorel Cornel	PUNR	2000[17] (reales)	2004
Olteanu Viorel Cornel	PSD	2004[18] (reales)	2008
Cristian Gheorghe	PDL	2008[19]	2012
Cristian Gheorghe	PDL	2012[20] (reales)	2016
Cristian Gheorghe	PNL	2016[21] (reales)	2020
Camelia Bertea	USR-PLUS -> PSD	2020[22]	2024
Camelia Bertea	PSD	2024[23] (reales)	2028

Monumente

• Fântână (autor necunoscut) înlocuiește Fântâna^[24] (1965), de Constantin Lucaci
• Monumentul „Gânditorul erei atomice” / „Știința”^[25] (1965), de Constantin Lucaci
• Placă memorială bilingvă, în română și georgiană, dedicată primului arhitect al orașului, Longinoz Sumbadze. Placa a fost dezvelită, într-un parc din zona mai veche a orașului, în prezența fiului acestuia, prof. univ. arhitect Nodar Sumbadze precum și a ambasadorului Georgiei la București, Nikoloz Nikoloziashvili, la 20 septembrie 2019. Arhitectul Longinoz Sumbadze a realizat proiectul în 1946 și a fost pus în practică între 1948 și 1958.^[26] Parcul unde este amplasată placa memorială, a primit numele de Parcul Prieteniei Româno-Georgiene, la 15 octombrie 2021, în prezența oficialităților locale române și georgiene, în persoana ambasadorului Georgiei la București.
• Monumentul Republicii Socialiste România (construit pe la sfârșitul anilor 1970 și mutat pe la sfârșitul anilor 2010), autor necunoscut. Monumentul, din marmură albă, reprezintă o femeie, în picioare, îmbrăcată în costum popular românesc, care poartă deasupra capului, ținută în mâini, Stema Republicii Socialiste România. În prezent monumentul este la circa 50 de metri în spatele vechiului amplasament, într-un loc mai puțin vizibil, peste drum de intrarea Palatului administrativ al Combinatului Chimic Victoria, denumit acum Viromet S.A., pe strada Aleea Uzinei 8.

Personalități

• Mircea Florin Șandru (n. 1949), poet, scriitor, memorialist, antologator și jurnalist, membru al Uniunii Scriitorilor din România începând cu anul 1976, fost elev al Liceului Teoretic din orașul Victoria (1967-1972), pe care l-a absolvit ca șef de promoție;
• Laurica Lunca (1958 - 2015), handbalistă, stabilită ulterior în Spania.

Mass-media

• RTT FM Victoria (92,80 Mhz)

Orașe înfrățite

• Chevilly-Larue, Franța, din 1994;
• Doorn, Olanda, din noiembrie 2005;
• Lariano, Italia, din aprilie 2007.

Galerie de imagini

• 
  Instalația de formaldehidă din Combinatul Chimic „Victoria” (1964)
• 
  Vedere din orașul Victoria, spre Munții Făgărașului (2006)

Note

1. https://coduripostaleok.ro/cod-postal-505700  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
2. „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea nr. 290 din 2018. Parlamentul României. 
3. Purolite Victoria, un poluator "cu mâinile curate", 11 iun 2008, adevarul.ro, accesat la 6 noiembrie 2010
4. Victoria, orașul fără speranțe Arhivat în 4 septembrie 2014, la Wayback Machine., 26/06/2005, jurnalul.ro, accesat la 6 noiembrie 2010
5. „Populația stabilă pe sexe și grupe de vârstă – județe, municipii, orașe, comune (XLS)”. Arhivat din original la 21 decembrie 2018. Accesat în 7 aprilie 2014. 
6. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013. 
7. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023. 
8. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023. 
9. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024. 
10. Înlocuiește Fântâna (1965), de Constantin Lucaci
11. „Un articol de ziar despre Salvamont Victoria”. Arhivat din original la 10 decembrie 2007. Accesat în 4 decembrie 2007. 
12. Orașul care ar fi trebuit să fie fără biserică, catholica.ro, 20 iunie 2002.
13. Vd. Monitorul de Făgăraș, Anul X, nr. 487 (21 - 27 mai 2008), p. 6.
14. M.F., 12 primari în șase decenii la Victoria, In: Monitorul de Făgăraș, 2-8 septembrie 2014, Anul XVI, nr. 794, p.8.
15. M.F., 12 primari în șase decenii la Victoria
16. A fost singurul primar al unui oraș din România, ales al Partidului Social Democrat Tradițional (președinte: Lucian Cornescu)
17. Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2000
18. Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2004
19. Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2008
20. Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2012
21. Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2016
22. Date finale la alegerile locale 2020
23. Date finale la alegerile locale 2024
24. Inițial, cele două monumente (Fântână de Constantin Lucaci și Monumentul „Știința” de același artist plastic) formau un tot unitar.
25. Inițial, cele două monumente (Fântână de Constantin Lucaci și Monumentul „Știința”) formau un tot unitar.
26. Vești Bune din Țara Făgărașului, Nr. 3, Vineri, 27 septembrie 2019, publicație trimestrială, La aniversarea de 70 de ani, Victoria și-a găsit „creatorul”, p.7.

Legături externe

• Site-ul Web oficial al Primăriei orașului Victoria
• Pagina Web oficială a Consiliului Județean Brașov, cu date despre Victoria Arhivat în 12 octombrie 2007, la Wayback Machine.
• Ghidul Primăriilor: Victoria
• Rezultatele Recensământului din anul 2002
• Victoria (site Web neoficial) Arhivat în 8 aprilie 2018, la Wayback Machine.
• Un alt site Web neoficial al orașului Victoria Arhivat în 27 mai 2009, la Wayback Machine.
• Site-ul Asociației de Prietenie Victoria - Doorn Arhivat în 19 aprilie 2008, la Wayback Machine.
• Situl Salvamont Victoria Arhivat în 24 septembrie 2007, la Wayback Machine.
• Orașul Victoria - Alpinet.org
• Starea vremii la Victoria Arhivat în 15 ianuarie 2011, la Wayback Machine.
• Serviciul Public de Asistență Socială al Consiliului Local Victoria Arhivat în 11 decembrie 2007, la Wayback Machine.
• Victoria oraș ateu?
• Victoria, orasul fara sperante^{[nefuncțională]}, 27 iunie 2005, Tiberiu Lovin, Jurnalul Național
• Victoria, fostul oras ateu^{[nefuncțională]}, 27 iunie 2005, Florina Zainescu, Tiberiu Lovin, Jurnalul Național
• Credință în orașul fără biserică^{[nefuncțională]}, 30 mai 2010, Mircea Toma, Ziarul Lumina
• Victoria devine capitala filmului românesc 22 - 25 august 2013