Sectorul energiei electrice în România

În conformitate cu directivele Uniunii Europene și obiectivele privind controlul climatic, s-au alocat eforturi și resurse suplimentare pentru îmbunătățirea surselor de energie regenerabilă. Obiectivul de 24% energie regenerabilă a fost atins în 2020.^[1]

De la invazia Rusiei în Ucraina din 2022, nevoia de a consolida și diversifica sursele de energie electrică a devenit o prioritate. A fost stabilit un obiectiv de 30,7% energie regenerabilă până în 2030, însă se planifică creșterea acestui procent la 34%.^[2]

Consumul de energie electrică în 2022 a fost de 51.708,9 milioane kWh, cu 7,2% mai puțin decât în 2021. În același an, România a exportat 7.325,1 milioane kWh.^[2]

Analiza surselor de energie electrică

Conform datelor publicate de Electrica Furnizare SA în august 2020^[3], structura producției de energie electrică a României în 2019 era:

1. Surse energetice cu emisii ridicate de carbon: 38,85%, astfel:

22,89% – cărbune
13,95% – gaze naturale
0,01% – nafta
2,00% – alte surse convenționale

2. Surse energetice cu emisii reduse de carbon: 61,13%, astfel:

26,75% – hidroenergie
18,98% – nuclear
12,09% – energie eoliană
0,68% – biomasă
2,62% – energie solară
0,01% – alte surse regenerabile

Fondul UE pentru o tranziție justă vizează țările dependente de cărbune, iar România speră să primească 4,4 miliarde de euro din totalul de 17,5 miliarde alocat acestui fond pentru perioada 2024-2030. Totuși, în 2022, cărbunele a reprezentat încă 18,38% din producția de energie electrică a țării.^[2]

Energia hidroelectrică

Articol principal: Hidroelectricitatea în România

Hidroelectrica operează centrale hidroelectrice în România.^[4]

România are o capacitate totală estimată de energie hidroelectrică utilizabilă de 36.000 GWh pe an.

Energia eoliană

Capacitatea instalată era de 3.028 MW la sfârșitul anului 2016,^[5] în creștere față de capacitatea instalată de 14 MW în 2009.

Până în 2021, aceasta ajunsese la 17% din capacitatea totală de producere a energiei electrice instalată și 13% din producția totală de energie.^[6]

Energia solară

O sursă mică în România, 1.772,2 milioane kWh au fost generați, reprezentând doar 1,76% din producția electrică din 2022.^[2]

Se intenționează creșterea energiei solare de la 1,3 GW la 5 GW până în 2030.^[2]

Energia nucleară

Articol principal: Energia nucleară în România

România a pus un accent deosebit pe producția de energie nucleară. Prima centrală nucleară a țării, Cernavodă Nr. 1, situată lângă Cernavodă, a fost deschisă în 1993. Două reactoare erau operaționale în 2007, când producția de energie atomică era estimată la 21.158 milioane de kilowați, adică 23,1% din totalul energiei electrice.

Pentru a acoperi necesitățile energetice tot mai mari ale populației sale și a asigura continuarea creșterii standardului de viață, România plănuiește mai multe centrale nucleare. Proiectele de centrale nucleare au fost prezentate încă din anii 1990, dar planurile au fost anulate repetat chiar și după ce au fost depuse oferte din partea producătorilor interesați din cauza costurilor mari și a preocupărilor legate de siguranță.

Pe lângă centrala nucleară de la Cernavodă, care constă din două reactoare nucleare, Guvernul a anunțat recent că intenționează să construiască o altă centrală nucleară, care ar fi cel mai probabil situată lângă unul dintre principalele râuri din Transilvania. Noua centrală nucleară va consta din două reactoare nucleare și va avea o putere totală de 1.413 MW și era în construcție în 2022.^[7]

România a ales întotdeauna reactoare nucleare CANDU, deoarece acestea utilizează uraniu natural neîmbogățit, care este ieftin și disponibil local, și pentru că pot fi realimentate online.^{[necesită citare]}