Obiectivul de dezvoltare durabilă 9 (ODD 9 sau Obiectivul Global 9) - „Industrie, inovare și infrastructură” este unul dintre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă adoptate de Națiunile Unite în 2015. Potrivit Organizației Națiunilor Unite, obiectivul este: „Construcția unei infrastructuri rezistente, promovarea industrializării incluzive și durabile și încurajarea inovației”[1].
Obiectivul are 8 ținte, iar progresul este măsurat prin 12 indicatori. Primele 5 ținte sunt ținte de rezultat. Acestea sunt: dezvoltarea unei infrastructuri durabile, reziliente și incluzive, promovarea industrializării incluzive și durabile, creșterea accesului la servicii financiare și la piețe, modernizarea tuturor sectoarelor industriale și infrastructurii pentru sustenabilitate, îmbunătățirea cercetării și modernizarea tehnologiilor industriale. Celelalte 3 ținte sunt „mijloace de implementare”[2]: facilitarea dezvoltării durabile a infrastructurii pentru țările în curs de dezvoltare, sprijinirea dezvoltării tehnologiei interne și diversificarea industrială, accesul universal la tehnologia informației și comunicațiilor.
În 2019, s-a raportat că „intensitatea emisiilor globale de dioxid de carbon a scăzut cu aproape un sfert din 2000, indicând o decuplare generală a emisiilor de dioxid de carbon de creșterea economică”[3]. Milioane de oameni încă nu au acces la internet din cauza costurilor, acoperirii sau din alte motive[4]. Se estimează că doar 54% din populația lumii sunt în prezent (în 2020) utilizatori de internet[5].
Context
Scopul obținerii unei industrializări incluzive și durabile este de a „declanșa forțe economice dinamice și competitive care să genereze locuri de muncă și venituri”[6]. Acest obiectiv include eforturile pentru asigurarea rezilienței urbane și în construcții.
ODD 9 recunoaște drept crucială capacitatea umanității de a se conecta și de a comunica eficient, de a transloca oamenii și lucrurile în mod eficient și de a dezvolta noi abilități, industrii și tehnologii, pentru rezolvarea numeroaselor provocări interconectate, economice, sociale și de mediu, ale secolului XXI[7].
Pentru dezvoltarea cu succes a unei comunități, cerința de bază este existența unei infrastructuri funcționale și puternice[8]. ODD 9 se referă la promovarea tehnologiilor inovatoare și durabile, la asigurarea egalității și la accesul universal la informații și piețe financiare[8].
Dezvoltarea tehnologică în infrastructură este cea care dă naștere unei societăți durabile[8]. Se așteaptă ca aceasta să creeze prosperitate și locuri de muncă și să construiască societăți stabile și prospere pe tot globul[8]. Accentul este pus pe dezvoltarea de soluții de infrastructură fiabile și durabile care să sprijine dezvoltarea economică și bunăstarea umană, asigurând totodată accesibilitatea financiară[9]. Acest obiectiv are ca scop asigurarea că, la nivel global, fiecare comunitate deține o infrastructură bună[8].
Realizarea ODD 9 va necesita o finanțare semnificativă și voință politică. Principalele provocări includ îmbunătățirea accesului la internet în țările în curs de dezvoltare, transportul inadecvat (în special în țările în curs de dezvoltare fără ieșire la mare) și decalajele în privința investițiilor în cercetare și dezvoltare și a numărului de cercetători din țările în curs de dezvoltare în comparație cu țările dezvoltate[10].
Recuperarea industriilor prelucrătoare după pandemia de coronavirus (COVID-19) rămâne incompletă și inegală. Creșterea globală a producției a încetinit la 3,3% în 2022, de la 7,4% în 2021. Progresul în țările cel mai puțin dezvoltate este departe de a fi suficient pentru a atinge obiectivul de dublare a ponderii producției de producție în produsul intern brut (PIB) până în 2030. Cu toate acestea, industriile cu tehnologie medie-înaltă și înaltă au demonstrat rate de creștere robuste[11].
În 2022, 95% din populația lumii avea acces la o rețea mobilă de bandă largă, dar unele zone erau încă neacoperite. Emisiile globale de dioxid de carbon (CO2) provenite din arderea combustibililor și din procesele industriale au crescut cu 0,9%, până la un nou maxim istoric de 36,8 miliarde de tone, cu mult sub creșterea PIB-ului global, revenind la tendința de decuplare a emisiilor de creșterea economică înregistrată în cei 10 ani anteriori. Ponderea ocupării forței de muncă în producție din totalul ocupării forței de muncă a continuat să scadă la nivel mondial, scăzând de la 14,3% în 2015 la 13,6% în 2021[11].
Cheltuielile globale pentru cercetare și dezvoltare ca proporție din PIB au crescut de la 1,69% în 2015 la 1,93% în 2020, iar numărul de cercetători la un milion de locuitori a crescut la nivel mondial de la 1.022 în 2010 la 1.160 în 2015 și la 1.342 în 2020[11].
ODD 9 cuprinde 8 ținte specifice. Primele cinci sunt numite „ținte de rezultat” (9.1-9.5), iar ultimele trei sunt „mijloace de atingere a țintelor” (9.a-9.c). Țintele de rezultat sunt: dezvoltarea unei infrastructuri durabile, promovarea industrializării incluzive și sustenabile, creșterea accesului la servicii financiare și la piețe, modernizarea tuturor sectoarelor industriale și infrastructurii pentru sustenabilitate, îmbunătățirea cercetării și modernizarea tehnologiilor industriale[9]. Fiecare țintă include unul sau mai mulți indicatori care măsoară progresul realizat[9].
Ținta 9.1: Dezvoltarea unei infrastructuri durabile, rezistente și incluzive
Textul integral al Țintei 9.1 este: „Dezvoltarea unei infrastructuri de calitate, fiabilă, durabilă și rezistentă, inclusiv infrastructura regională și transfrontalieră, pentru a sprijini dezvoltarea economică și bunăstarea umană, cu accent pe accesul accesibil și echitabil pentru toți”[13].
Această țintă are doi indicatori:
indicatorul 9.1.1: „Ponderea populației rurale care locuiește pe o rază de 2 km față de un drum accesibil în toate anotimpurile”,
indicatorul 9.1.2: „Volumele de pasageri și mărfuri transportate, după modul de transport”.
Ținta 9.2: Promovarea industrializării incluzive și durabile
Textul integral al Țintei 9.2 este: „Promovarea industrializării incluzive și durabile și, până în 2030, creșterea semnificativă a ratei de ocupare a forței de muncă în industrie și a ponderii industriale în produsul intern brut, în conformitate cu circumstanțele naționale, precum și dublarea ponderii în țările cel mai puțin dezvoltate"[13].
indicatorul 9.2.1: „Valoarea adăugată a producției ca proporție din PIB și per locuitor”,
indicatorul 9.2.2: „Rata de ocupare a forței de muncă în producție ca proporție din totalul ratei de ocupare”.
Industria este o sursă majoră de locuri de muncă. În 2016, țările cel mai puțin dezvoltate au înregistrat valori mai mici ale „valorii adăugate de producție per locuitor”. Valorile înregistrate de Europa și America de Nord a fost de 4.621 USD, comparativ cu aproximativ 100 USD în țările cel mai puțin dezvoltate[14].
Rata de ocupare a forței de muncă în industrie la nivel global nu s-a modificat drastic. În 1991, rata de ocupare a forței de muncă în industrie a reprezentat aproximativ 21% din totalul ratei totale la nivel global, în timp ce în 2017 a reprezentat 22%[12].
Rata de ocupare a forței de muncă în industrie crește mai ales în țările în curs de dezvoltare, dar scade în țările dezvoltate. În Germania, rata de ocupare a forței de muncă în industrie a reprezentat 47% din total în 1991, dar a scăzut la 27% în 2017[12] În Kenya, rata de ocupare a forței de muncă în industrie a reprezentat 6% din total și a crescut cu două puncte procentuale, la 8%, în 2017[12].
Ținta 9.3: Creșterea accesului la serviciile și piețele financiare
Textul integral al Țintei 9.3 este: „Creșterea accesului întreprinderilor industriale la scară mică și al altor întreprinderi, în special în țările în curs de dezvoltare, la serviciile financiare, inclusiv credite accesibile și integrarea acestora în lanțurile valorice și piețe"[13].
indicatorul 9.3.1: „Ponderea industriilor la scară mică în valoarea adăugată totală a industriei”,
indicatorul 9.3.2: „Ponderea industriilor la scară mică beneficiare ale unui împrumut sau unei linii de credit”.
Potrivit unui raport de progres al ONU din 2020, „doar 22% din industriile la scară mică din Africa subsahariană au primit împrumuturi sau linii de credit, comparativ cu 48% în America Latină și Caraibe”[3].
Ținta 9.4: Modernizarea tuturor sectoarelor industriale și infrastructurii pentru durabilitate
Textul integral al Țintei 9.4 este: „Până în 2030, modernizarea infrastructurii și a sectoarelor industriale pentru a le face durabile, cu o eficiență sporită a utilizării resurselor și o mai mare adoptare a tehnologiilor și a proceselor industriale curate și ecologice, în conformitate cu capacitățile fiecărei țări"[13].
Această țintă are un singur indicator: „Emisii de CO2 pe unitatea de valoare adăugată[6].
Potrivit unui raport de progres al ONU din 2020, „intensitatea emisiilor globale de dioxid de carbon a scăzut cu aproape un sfert din 2000, arătând o decuplare generală a emisiilor de dioxid de carbon de creșterea PIB”[3].
Ținta 9.5: Îmbunătățirea cercetării și modernizarea tehnologiilor industriale
Textul integral al Țintei 9.5 este: „Îmbunătățirea cercetării științifice, îmbunătățirea capacităților tehnologice ale sectoarelor industriale din toate țările, în special țările în curs de dezvoltare, inclusiv, până în 2030, încurajarea inovației și creșterea substanțială a numărului de lucrători în cercetare și dezvoltare la 1 milion de oameni și a cheltuielilor publice și private pentru cercetare și dezvoltare"[13].
indicatorul 9.5.1: „Ponderea cheltuielilor de cercetare și dezvoltare în produsul intern brut”,
indicatorul 9.5.2: „Numărul de cercetători (în echivalent normă întreagă) la un milion de locuitori”.
În Europa și America de Nord, numărul de cercetători la un milion de locuitori a crescut la 3.372, iar în Africa subsahariană, numărul de cercetători la un milion de locuitori a fost aproape de 99[15] Până în 2018, femeile reprezentau 33% dintre cercetători, deși lipsesc date din unele dintre cele mai populate țări[15].
Până în 2018, cercetarea și dezvoltarea reprezentau în medie 1,79% din PIB-ul global conform Institutului de Statistică al UNESCO. Deși cheltuielile pentru cercetare au crescut în majoritatea regiunilor între 2014 și 2018, până în 2018, 80% dintre țări au investit în continuare mai puțin de 1% din PIB în cercetare și dezvoltare[15].
Țările G20 au reprezentat nouă zecimi din cheltuielile de cercetare, cercetători, publicații și brevete[15] În unele cazuri, numărul de cercetători a crescut mai repede decât cheltuielile aferente, rezultând o scădere a valorii finanțărilor disponibile fiecărui cercetător[15]. Angajamentele față de ODD 9.5 nu au stimulat o creștere a raportării datelor. Dimpotrivă, un total de 99 de țări au raportat date privind investițiile interne în cercetare în 2015, dar numai 69 de țări în 2018[15]. În mod similar, 59 de țări au înregistrat numărul de cercetători (în echivalent normă întreagă) în 2018, în scădere față de 90 de țări în 2015[15].
Ținta 9.a: Facilitarea dezvoltării durabile a infrastructurii pentru țările în curs de dezvoltare
Textul integral al Țintei 9.a este: „Facilitarea dezvoltării durabile și rezistente a infrastructurii în țările în curs de dezvoltare prin sprijin financiar, tehnologic și tehnic sporit pentru țările africane, țările cel mai puțin dezvoltate, țările în curs de dezvoltare fără ieșire la mare și micile state insulare în curs de dezvoltare"[13].
Această țintă are un singur indicator: indicatorul 9.a reprezintă „Sprijinul internațional oficial total [Asistență Oficială pentru Dezvoltare (AOD)[n 1] plus Alte Fluxuri Oficiale (AFO)[n 2]] pentru infrastructură”[6].
Ținta 9.b: Sprijinirea dezvoltării tehnologiei interne și a diversificării industriale
Textul integral al Țintei 9.b este: „Sprijinirea dezvoltării tehnologice interne, a cercetării și inovației în țările în curs de dezvoltare, inclusiv prin asigurarea unui mediu politic propice, pentru diversificarea industrială și adăugarea de valoare mărfurilor"[13].
Această țintă are un singur indicator: indicatorul 9.b.1 reprezintă „Ponderea valorii adăugate de industria de medie și înaltă tehnologie în valoarea adăugată totală”[12].
Ținta 9.c: Acces universal la tehnologia informației și comunicațiilor
Textul integral al Țintei 9.c este: „Creșterea în mod semnificativ a accesului la tehnologia informației și comunicațiilor și depunerea de eforturi pentru a oferi acces universal și accesibil la internet în țările cel mai puțin dezvoltate până în 2020"[13].
Această țintă are un singur indicator: „Ponderea populației cu acces la o rețea mobilă, după tehnologie”[12].
Indicatorul, respectiv acoperirea semnalului de telefonie mobilă, a înregistrat o creștere majoră. În zonele anterior „neconectate” ale globului, 85% dintre oameni au acum acces la o rețea mobilă. La nivel mondial, 95% din populație era acoperită de o rețea mobilă în 2017[14].
Milioane de oameni încă nu pot accesa internetul din cauza costurilor, acoperirii sau din alte motive[4]. Se estimează că doar 53% din populația lumii sunt utilizatori de internet[5]. Estimările sugerează că până la sfârșitul anului 2020 va fi atins un grad de utilizare globală a internetului de doar 57% și 23% în țările cel mai puțin dezvoltate, departe de cerințele țintei 9.c[16].
Agenții custode
Agențiile custode au sarcina de a măsura progresul indicatorilor[17]:
pentru ambii indicatori ai Țintei 9.2, pentru indicatorul 9.3.1 și indicatorul 9.b.1: Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO).
pentru indicatorul 9.3.2: Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO) și Banca Mondială (BM)
pentru cei doi indicatori ai Țintei 9.4: Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO) și Agenția Internațională pentru Energie (AIE)
pentru cei doi indicatori ai Țintei 9.5: Institutul UNESCO pentru Statistică (UNESCO-UIS)
Chiar înainte ca pandemia COVID-19 să înceapă în 2020, se constatase că rata de creștere a producției mondiale este în declin[18]. Pandemia a lovit puternic industriile și a provocat întreruperi în lanțurile valorice de bunuri și în aprovizionarea acestora, a afectat digitizarea afacerilor și a serviciilor, cum ar fi videoconferințele, asistența medicală, munca la distanță etc.[19].
Monitorizare și progres
Forumul Politic la Nivel Înalt pentru Dezvoltare Durabilă al ONU (High-level Political Forum on Sustainable Development - HLPF) se întrunește în fiecare an pentru monitorizarea globală a ODD, sub auspiciile Consiliului Economic și Social al Națiunilor Unite. Rapoartele de progres la nivel înalt pentru toate ODD-urile sunt publicate de Secretarul General al Națiunilor Unite[3]. Actualizările și progresele pot fi găsite și pe site-ul SDG, care este gestionat de Națiunile Unite[6].
Legături cu alte ODD
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă sunt interdependente. ODD 9 - Industrie, inovare și infrastructură are un impact direct asupra celorlalte 16 ODD[20].
Note
^Asistența Oficială pentru Dezvoltare reprezintă fluxurile financiare alocate de Comitetul de asistență pentru dezvoltare al OCDE către țări și teritorii sau către instituții multilaterale care îndeplinesc un set de criterii legate de sursa finanțării, scopul tranzacției și natura concesională a finanțării
^Alte Fluxuri Oficiale (AFO) sunt tranzacții care nu îndeplinesc cerințele de eligibilitate pentru a fi încadrate drept Asistență Oficială pentru Dezvoltare (AOD), fie pentru că nu vizează în primul rând dezvoltarea, fie deoarece componenta de grant este sub 25%
^en Bartram, Jamie; Brocklehurst, Clarissa; Bradley, David; Muller, Mike; Evans, Barbara (decembrie 2018). „Policy review of the means of implementation targets and indicators for the sustainable development goal for water and sanitation” [Evaluarea politicilor privind mijloacele de implementare a țintelor și indicatorilor pentru obiectivul de dezvoltare durabilă pentru apă și canalizare]. npj Clean Water. 1 (1): 3. doi:10.1038/s41545-018-0003-0.
^ aben Alliance for Affordable Internet. „2019 Affordability Report” [Raport de accesibilitate 2019]. a4ai.org (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .
^en Business Newsroom (). „SDG Series: Sustainable Development Goal 9” [Seria SDG: Obiectivul de dezvoltare durabilă 9]. businessnews.blogs.latrobe.edu.au (în engleză). Accesat în .
^ abcen Departamentul Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale. „The Sustainable Development Goals Report 2023” [Raport 2023 privind obiectivele de dezvoltare durabilă]. sdgs.un.org (în engleză). Accesat în .
^ abcdefghijklmnopqen Our World in Data (). „SDG Traker” [Monitorizare ODD]. ourworldindata.org (în engleză). Accesat în .
Canadian historian William Henry Atherton MBE (November 15, 1867 – July 6, 1950)[1] was a British-born Canadian writer, historian, academic and scholar from Montreal, Quebec.[2] William H. Atherton Early life He was born on November 15, 1867, in Salford, Lancashire, the son of Joseph Atherton and Sarah Ann Nicholls.[3] He lived at 320 Regent Road, Salford. His father is recorded as being a plumber and a glazier in the 1871 census. Atherton spent some of his youth in ...
Public university in Białystok, Poland University of BiałystokUniwersytet w BiałymstokuLatin: Universitas BialostocensisTypePublicEstablishedJune 19, 1997RectorRobert CiborowskiAdministrative staff808Students15 034AddressŚwierkowa 20B, 15-328, Białystok, PolandAffiliationsSocrates-ErasmusWebsitewww.uwb.edu.plBuilding detailsCampus in Ciołkowskiego street University rankingsRegional – OverallQS Emerging Europe and Central Asia[1]180 (2022) The University of Bialystok is the lar...
Itinerário da Hurtigruten A Hurtigruten ou Hurtigruta é uma linha maritima ao longo da costa da Noruega, entre as cidades de Bergen e Kirkenes, vocacionada para o transporte de mercadorias, correio e passageiros, além de turistas. [1] [2] Esta linha tem uma extensão de 2 400 km, e é servida por 11 navios, passando por pequenas e grandes localidades, por vários fiordes e por variadas ilhas. [1] [3] A viagem Bergen-Kirkenes-Bergen leva 12 dias, parando os navios em 34 portos, dos quais 22...
У Вікіпедії є статті про інші географічні об’єкти з назвою Кембридж. Селище Кембриджангл. Cambridge Координати 44°38′40″ пн. ш. 72°52′39″ зх. д. / 44.64470000002777539° пн. ш. 72.87750000002777995° зх. д. / 44.64470000002777539; -72.87750000002777995Координати: 44°38′40″ пн. ш. 72°52′39″...
For branching channels within electrical engineering, see Electrical treeing. Hunting method which uses dogs to force animals to climb up trees A dog treeing. Treeing is a method of hunting where dogs are used to force animals that naturally climb up into trees, where they can be assessed or shot by hunters. The idiomatic phrase Barking up the wrong tree comes from this practice.[1] Description The treeing technique uses dogs to force naturally climbing animals into trees, where they ...
German writer This article may have been created or edited in return for undisclosed payments. It may require cleanup to comply with Wikipedia's content policies, particularly neutral point of view. (September 2020) This article includes a list of general references, but it lacks sufficient corresponding inline citations. Please help to improve this article by introducing more precise citations. (December 2022) (Learn how and when to remove this template message) Hans FalladaBornRudolf Wilhel...
Rock opera by Andrew Lloyd Webber and Tim Rice This article is about the musical production. For the film, see Jesus Christ Superstar (film). For the album, see Jesus Christ Superstar (album). For other uses, see Jesus Christ Superstar (disambiguation). Jesus Christ SuperstarAlbum cover for the 1970 American release of Jesus Christ SuperstarMusicAndrew Lloyd WebberLyricsTim RicePremiere12 October 1971 (1971-10-12): Mark Hellinger TheatreProductions 1970 Concept album 1971 Broad...
Stone Pier as seen from the Nothe Fort Stone Pier, also known as South Pier, is a pier located on the southern side of the entrance of Weymouth Harbour, in Dorset, England. It extends out from the Nothe Peninsula, which is the location of the Nothe Fort and Nothe Gardens. History The earliest Stone Pier structure dates to at least the early 17th century. One of the earliest maps to depict a pier or breakwater at the entrance of Weymouth Harbour is William Simpson's 1626 map of Weymouth and Po...
Selección de fútbol de Alemania Datos generalesPaís AlemaniaCódigo FIFA GERFederación Federación Alemana de FútbolConfederación UEFASeudónimo(s) Las ÁguilasSeleccionador Hannes WolfEquipaciones Primera Segunda Primer partido Alemania — Mejor(es) resultado(s) Sin datosPeor(es) resultado(s) Sin datosCopa MundialParticipaciones 8 (primera vez en 2002)Mejor resultado Campeón en 2008 y 2014[editar datos en Wikidata] La Selección de fútbol sub-19 de Alemania es el equ...
City in Sistan and Baluchestan province, Iran For the administrative division, see Esfandak Rural District. City in Sistan and Baluchestan, IranEsfandak Persian: اسفندکCityEsfandakCoordinates: 27°06′45″N 62°50′09″E / 27.11250°N 62.83583°E / 27.11250; 62.83583[1]Country IranProvinceSistan and BaluchestanCountySaravanDistrictMehreganPopulation (2016)[2] • Total2,962Time zoneUTC+3:30 (IRST) Esfandak (Persian: اسف...
Ingång till Giardini (Giardini della Biennale), ett parkområde som hyser en del av Venedigbiennalen. Venedigbiennalen, italienska: La Biennale di Venezia, grundad 1895, omfattar ett antal internationella, återkommande utställningar i Venedig, varav en del i Giardini della Biennale, för samtida konst inom olika områden. Historik Venedigbiennalen startade 1895 med konstutställningen I Esposizione Internazionale d'Arte della Città di Venezia (Staden Venedigs 1:a internationella konstutst...
1922 Wyoming gubernatorial election ← 1918 November 7, 1922 (1922-11-07) 1924 → Nominee William B. Ross John W. Hay Party Democratic Republican Popular vote 31,110 30,387 Percentage 50.59% 49.41% County resultsRoss: 50–60% 60–70% Hay: 50–60% 60–70% 70–80% Governor before election Robert ...
Television channel Publika TVCountryMoldovaBroadcast areaNationalHeadquartersChișinăuProgrammingLanguage(s)Romanian, RussianOwnershipOwnerGeneral Media GroupHistoryLaunched7 April 2010LinksWebsitepublika.md A Publika TV car Publika TV is a Moldovan broadcast news television station. It was launched on 7 April 2010,[1] their founders being the Romanian businessman Sorin Ovidiu Vîntu and the Moldovan businessman Vladimir Plahotniuc.[2][3] It is the second news TV chan...
This article needs additional citations for verification. Please help improve this article by adding citations to reliable sources. Unsourced material may be challenged and removed.Find sources: St George Hospital, Mumbai – news · newspapers · books · scholar · JSTOR (January 2012) (Learn how and when to remove this template message) Hospital in Maharashtra, IndiaSt George Hospital, MumbaiSt George Hospital Mumbai, circa 1900Shown in Mumbai, Maharashtr...
Halotron I Chemical structures of dichlorotrifluoroethane (top) and tetrafluormethane (bottom), the two major components of Halotron I Hazards GHS labelling: Pictograms NFPA 704 (fire diamond) [1] 1 0 1 Lethal dose or concentration (LD, LC): LC50 (median concentration) 3.2% (4 hrs, inhalation) Safety data sheet (SDS) Halotron Except where otherwise noted, data are given for materials in their standard state (at 25 °C [77 °F], 100 kPa). Infobox references Chemical...
Опис файлу Опис англ. Monument of Ivan Fedorov in Lviv, founder of book printing in Russia and Ukraine. Джерело Власна робота Час створення 2006-06-02 Автор зображення Elke Wetzig (Elya) Ліцензія див. нижче Ліцензування Я, власник авторських прав на цей твір, публікую його на умовах таких ліцензій: Дозволено копіювати, р...
Writer and puzzle game designer Laura E. HallHall speaking at the 2017 Game Developers ConferenceOther namesL. E. HallOccupation(s)Game designer, puzzle designer, authorWebsitelauraehall.com Laura E. Hall is an American immersive artist, puzzle game designer, and writer. She has written several books about video games, immersive entertainment, and escape rooms. Hall co-created one of the first escape rooms in the United States. In 2022, Hall was the subject of a documentary about solving...