La sud Râul Bistricioara desparte masivul de la vest la est, mai întâi de Munții Giurgeu până la Tulgheș și mai apoi de Masivul Ceahlău, culmile bistrițene desfășurându-se pe aproape 50 km spre est.
Munții Bistriței, cu o suprafață de aproximativ 1200 km², sunt formați din 2 masive de suprafață aproape egală:
Pietrosul Bistriței, care se întinde între Depresiunea Șaru Dornei (în vest) și Valea Neagră - Broșteni (în sud-est). Ccreasta principală are forma unui "U" cu brațele răsfirate. Inițial, este orientată oarecum de la est spre vest, apoi își schimbă descendent direcția în dreptul Șarului Dornei, aproape în unghi drept de la nord spre sud, pentru a se roti încă odată de la nord-vest spre sud-est. Ea culmineaza cu Vârful Pietrosul Bistriței (1791 m) și coboară pâna la altitudinea de 1355m, în Pasul Păltiniș, prin care face legatura cu Munții Călimani.
Budacu, care este delimitat la nord de Valea Neagra - Broșteni și la sud-vest și sud de Bistricioara, culminând cu Vârful Budacu (1859 m). Creasta principală este fragmentată în două catene aproximativ perpendiculare de forma unui "T", piciorul literei fiind orientat de la sud-vest spre nord-est și linia superioară de la sud-est spre nord-est.
Elemente de Geologie, Geomorfologie, Hidrografie, Climă, Superlative ale florei și faunei
Una dintre teoriile geologice care încearcă să explice modul în care Bistrița a străpuns culmea Pietrosu - Giumalău pleacă de la premisa că inițial apele Bistriței, ajunse in Depresiunea Dornelor, se îndreptau către marea ce staționa în Depresiunea Transilvaniei, iar când calea apelor a fost barată de lanțul vulcanic al Călimanilor, în spatele acestuia s-ar fi format un lac, iar cand apele lacustre s-au revărsat, Bistrița și-ar fi găsit actualul curs.
Se pare totuși, că procesul de ridicare a culmii muntoase Pietrosu - Giumalau în calea apa Bistriței a avut loc concomitent cu erodarea tânarului relief de catre ape. Din jocul pe verticală a celor doua forțe ale naturii a rezultat spectacolul geologic la care astăzi suntem martori.
Hidrografie
Apele care brăzdează versanții ambelor masive sunt colectate în zona nordică și estică de valea Bistriței (Arin, Ortoaia, Rusca, Izvorul Rău, Bârnărelul, Barnaru, Negrișoara, Neagra, Borca, Stejarul și Dreptul), iar în sectorul sudic și vestic de Bistricioara (Muncel, Seaca, Barasău, Prisăcani, Brad, Grințieș).
Clima
Climatul se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 2-6 ºC, care pot fi depășite în depresiuni, cu precipitații bogate (800-1200 mm/an și pe alocuri peste 1200 mm/an), cu vânturi frecvente și puternice. La peste 1800 m, temperaturile scad la 0-2 ºC. Verile sunt scurte și iernile lungi. În depresiuni sunt frecvente inversiunile termice.
Traversarea rutieră a Munților Bistriței se poate face pe următoarele drumuri:
Pe Valea Neagra care împarte geografic munții între Masivul Pietrosul Bistriței la nord și Masivul Budacu la sud, urmănd DJ174 de la Panaci la Broșteni , pe axa est - vest
Parțial pe Valea Negrișoara de la Panaci - DJ174 la Gura Negrișoarei - DJ174 pe DJ174E pe o alternativă nordică cu origine și sfîrșit în DJ174 , pe axa est - vest
Pe Valea Barnarului de la Gura Barnarului DN17B - în est, printr-un drum forestier de 21 km care suie în șeaua de sub Vârful Rusului 1541 m și coboară la nord pe valea Arini la Cozănești - Dorna-Arini .
O mențiune merită făcută pentru un drum are urcă de la vest spre creasta vestică a Masivului Pietrosul Bistriței la Piatra Tăieturii de la Panaci.
Starea drumurilor
Drumurile circumferențiale, cu excepția DJ174B a DJ174A și a DJ174 de La Valea Negra la Panaci toate sunt modernizate. În partea vestică singura porțiune asfaltată are 22 km și se află între Vatra DorneiDN17 și Satul Panaci din Comuna Panaci. O mențiune specială merită făcută despre DJ174B dintre Bilbor și Capu Corbului : acesta este un drum deocamdată optimizat doar pentru transportul local forestier, pe care se poate circula altfel numai cu mașini de teren. Alternativa recomandabilă este continuarea circuitului pe DJ174A dincolo de Bilbor , până la intersecția acestuia cu DN15 la vest de Pasul Creanga . De aici se folosește DN15 în continuare până la Capu Corbului și ulterior.
O parte din zona sud-vestică ce include în principal de la nord la sud arealele vestice din Munții Alunișul Mare, Vamanu, Lupăria, Muntele Țibleș, Bâtca Ghelăriei și Muntele Comarnicului aflate dincolo de cumpăna apelor a crestei vestice a masivului Budacu, este inclusă în Harghita .
Din Județul Neamț fac parte zonele cuprinse între aliniamentul crestei Vârful Găinii - Vârful Budacu , Vârful Țibleș - spre sud, respectiv creasta sudică a Masivului Budacu spre Șeaua Prisloapa și Muntele Comarnicului - spre est.
Ocupațiile localnicilor sunt în general creșterea animalelor și exploatarea lemnului. În depresiuni solul este pietros și sărac, nefiind prielnic agriculturii cu excepția culturii cartofului. Se remarcă și existența activității de culegere a fructelor de pădure, ciupercilor și plantelor medicinale.
Activitățile de tip industrial care se desfășoară pe plan local sunt prelucrarea laptelui, gaterele, atelierele de tâmplarie și mobilă, precum și mineritul, reprezentat de activități de extracție a uraniului [Exploatarea minieră Crucea[1] și Exploatarea minieră Primatar aflată pe Muntele Grințieș pe valea pârâului Primatar în perimetrul Preluca Ursului, unde este situat un zăcământ uranifer cu două zone de exploatare experimentală (Primatar I si II - actual aflate în conservare). [2].
Serviciile sunt reprezentate cu predilecție de pensiunile turistice.
Servicii sociale
Asistență medicală
Accesul spre asistență medicală superioară (Târgu Mureș, Iași), este grevat de necesitatea de a traversa culmile Carpaților Orientali spre vest prin pasurile Tihuța în nord și Creanga în sud, respectiv spre est prin Mestecăniș în nord și Petru Vodă în sud.
Mențiune: Pentru Spitalul de Psihiatrie Tulgheș aflat în Categoria a V-a nu există deocamdată date în privința existenței unei camere de gardă capabile de asistență medicală non-stop[necesită citare].
Stații sau substații de Ambulanță și transport sanitar
Semnalul lipsește în general la nord de Bilbor pe DJ174A și la sud-est de acesta pe DJ174B , precum și în general pe DJ174 până în apropiere de Panaci[8][9][10]..
Servicii administrative și de ordine publică, poștale și bancare, de învățământ
Prezența acestor servicii este preponderentă în mediul urban. În cel rural în general doar satele de reședință ale comunelor dețin facilități administative, posturii de poliție, oficii poștale și facilități bancare (cel mai frecvent Bancpost și CEC Bank[necesită citare])
Repartiția unităților de învățământ (deși favorizează centrele administrative), se îndepărtează de modelul de mai sus[necesită citare].
Un aven puțin cunoscut și spectaculos, se află în imediata vecinătate a satului Hăleasa situat pe malul drept al Bistriței (administrativ pe raza Orașului Broșteni ).
Intrarea în aven constă într-un puț vertical adanc de 3,6 m și este aproape eliptică, cu axa mare de 1,75 m iar cea mica de 1,6 m. Adancimea care poate fi parcursă a avenului este de circa 18-19 metri.
Are cel mai înalt vârf din Munții Bistriței, traseul de acces conectându-se spre vest cu "Drumul Ieșenilor"
Muntele Comarnicului
Muntele Comarnicului este un mic masiv cu înalțime puțin mai mare de 1500 m, aflat în extremitatea sud-vestică a Munților Bistriței. La aspect se aseamană mult mai bine cu Munții Hășmaș cu care se invecinează. Cel mai bine poate fi admirat de pe DN15 la ieșirea din satul Corbu sau de pe DJ127 care unește Tulgheș de Ditrău , dar optim se face tocmai de sus de pe Higheșul Ascutit.
Cel mai înalt vârf al său este Piatra Comarnicului (1519 m) numită și Piatra Șesul de la Comarnic, din cauza Platoului Comarnicului întins pe sute de metri în zona sa somitală. Acesta se ridică precum o adevarată cetate deasupra localitații Tulgheș . Puțin mai jos spre Tulgheș se găsește rezervația botanică Pietrele Roșii dominată de calcarele Piatrei Runcului (1215 m). Peste pârâul Prisecani care izvoreștede de sub Piatra Roșie (1508 m) aflată în zona în centrală, se vede Piatra Mocilor (1202 m). Spre Corbu peste pârâul Barasău, se zărește pe Bâtca Arsurilor (1384 m) - Piatra Șoimilor
Tulgheș: Memorialul militar al Eroilor Români din Primul Război Mondial, Rezervația de stejar, Cazărmile armatei austriece, Bierica ortodoxă cu hramul Adormirea Maicii Domnului, Cripta unei familii de armeni, Cuptorul de var de la Valea Frumoasă ce datează din sec. XVIII, Moara cu apă, Casa cu ceas
Munții Bistriței sunt ușor accesibili, însă potecile turistice au în general un grad de dificultate mediu-ridicat în partea de nord și mediu în sud, datorită diferenței relativ mari de nivel între zonele de acces și creastă precum și datorită versanților abrupți.
Marcajele turistice în partea de nord sunt relativ bine întreținute pe cînd în partea de sud cel mai adesea lipsesc cu desăvârșire, sau după porțiunea inițială unde sunt rare, dispar. În zona centrală a Masivului Budacu sunt rare și relativ frecvent dispar pe anumite porțiuni.
Crestele stâncoase și abrupte, parțial împădurite și natura sălbatică sunt habitatul ideal pentru viperă , fapt ce reprezintă un element de risc pentru turiști.
Facilitățile turistice
Sunt cvasiinexistente.
Nu există cabane montane. Singura cabană turistică din masiv este Cabana Zugreni care este situată la poalele Pietrosului Bistriței la intrarea in defileul Cheile Zugreni . Ea deservește atât traseele din această zonă cât și pe cele de legatură cu Munții Rarău — Giumalău .
Refugiile montane sunt inexistente. Există totuși cabane și cantoane forestiere situate pe vaile interioare: Paltinul (valea Negrișoara), Cristișor (valea Neagra), Borca , Borca Chei (valea Borcii), Darda (lângă Grințieșul Mare) si Paltiniș (valea Grințieșului ) care dispun de cate 4—8 locuri de cazare. Ele pot să asigure în caz de nevoie cazarea pentru grupuri mici în limita locurilor disponibile.
Acoperirea de servicii Salvamont se face exclusiv în zona de nord a Masivului Pietrosul Bistriței prin Intermediul Oficiului Salvamont Vatra Dornei .
