Hendrik Brugmans

Hendrik Brugmans
Date personale
Nume la naștereHendrik Brugmans Modificați la Wikidata
Născut[2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Amsterdam, Țările de Jos[6][7] Modificați la Wikidata
Decedat (90 de ani)[2][3][4] Modificați la Wikidata
Brugge, Flandra, Belgia[6][8] Modificați la Wikidata
PărințiHajo Brugmans[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriIeb Brugmans[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Țărilor de Jos Modificați la Wikidata
Ocupațielingvist
politician
istoric
cadru didactic universitar[*]
romanist
luptător în rezistență[*]
scriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba neerlandeză[9]
limba engleză[10]
limba franceză Modificați la Wikidata
Membru al Camerei Reprezentanților din Țările de Jos Modificați la Wikidata
În funcție
 – [1]
Grup parlamentarSociaal-Democratische Arbeiderspartij[*][[Sociaal-Democratische Arbeiderspartij (former political party in the Netherlands)|​]]

PremiiPremiul Carol cel Mare ()
Partid politicSDAP[*]  Modificați la Wikidata
Alma materFacultatea de Litere din Paris[*]
Universitatea din Amsterdam

Hendrik Brugmans (n. , Amsterdam, Țările de Jos – d. , Brugge, Flandra, Belgia) a fost un om politic și intelectual neerlandez.

Biografie

Părinții lui Hendrik Brugmans au fost istoricul Hajo Brugmans și Maria Keize.

Brugmans și-a făcut studiile de limbă și literatură franceză și și-a trecut doctoratul în 1934, cu o teză consacrată poetului și dramaturgului francez Georges de Porto-Riche (1849-1930).

Pentru scurt timp s-a ocupat de politică devenind membru din partea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor (Țările de Jos) al celei de-a Doua Camere a Statelor Generale (în neerlandeză Tweede Kamer der Staten-Generaal). În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost arestat de Gestapo, fiind închis între 1942 și 1944. Participând la Rezistența din țara sa, a devenit, după al Doilea Război Mondial, purtător de cuvânt al guvernului Schemerhorn.

Din 1948 până în 1950 Brugmans a predat literatura franceză la Universitatea din Utrecht. În 1950 a fost numit primul rector al Collège d'Europe, fiind unul dintre principalii fondatori ai acestuia, sarcină pe care a dus-o până în 1972, când a fost succedat de Jerzy Łukaszewski. Din 1972 până în 1980 a fost profesor extraordinar la Katholieke Universiteit Leuven (KUL), secția din Kortrijk / Courtrai, unde a predat Istoria Culturii Europene. Brugmans a fost cofondator al Fundației Europene a Culturii, de care a fost legat 43 de ani. A fost și președinte al Uniunii Federaliștilor Europeni (UEF).

După pensonarea de la Collège d'Europe, a continuat să locuiască la Bruges.

Din prima sa căsătorie cu Engelina Carolina Mary Kana avut o fiică. S-a recăsătorit cu Joanna Bral (pseudonim: Hanna Kirsten).

În cursul șederii sale la Bruges, calvinistul și agnosticul Hendrik Brugmans s-a convertit la catolicism, fiind primit în această confesiune de episcopul de Bruges, Émile-Joseph De Smedt.

Publicații

Brugmans a fost un publicist neobosit pentru promovarea unei Europe federaliste.

  • Cité européenne. Programme fédéraliste, Paris, 1950.
  • Schets van een Europese samenleving, Rotterdam, 1952.
  • Europa voorbij het nulpunt 1969-1975, Antwerpen - Amsterdam, N.V. Scriptoria, 1975 (247 p.)
  • Levend in Europa. Ontmoetingen en herinneringen, Alphen aan den Rijn, 1980.
  • Wij, Europa. Een halve eeuw strijd voor emancipatie en Europees federalisme. Opgetekend door H. Kirsten, Leuven/Amsterdam, 1988.

Articole

Onoruri

  • 1951: Premiul Carol cel Mare la Aachen
  • 1972: rector onorific al Collège d'Europe
  • 1972: cetățean de onoare al orașului Bruges
  • 1990: Medalia Uniunii Limbii Neerlandeze
  • 1997: Anul academic 1997-1998 al Collège d'Europe l-a luat pe Hendrik Brugmans drept patron al său.

Note

  1. ^ Parlement & Politiek 
  2. ^ a b Hendrik Brugmans, Autoritatea BnF 
  3. ^ a b Dr. Hendrik Brugmans (în neerlandeză), Biografisch Portaal 
  4. ^ a b Hendrik Brugmans, SNAC, accesat în  
  5. ^ Hendrik Brugmans, Munzinger Personen, accesat în  
  6. ^ a b Catalogus Professorum Academiae Rheno-Traiectinae, accesat în  
  7. ^ „Hendrik Brugmans”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ „Hendrik Brugmans”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  9. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  10. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Literatură

  • Annemarie Van Heerikhuizen, Pioniers van een verenigd Europa, Digitale Bibliotheek Nederland, 2007

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Hendrik Brugmans

Strategi Solo vs Squad di Free Fire: Cara Menang Mudah!