PROFILBARU.COM

Date personale
Fromental Halévy

Născut	27 mai 1799^[2]^[3]^[4]^[5]^[6] Paris, Île-de-France, Franța
Decedat	17 martie 1862 (62 de ani)^[2]^[3]^[4]^[5]^[6] Nisa, Franța^[7]^[8]
Înmormântat	cimitirul Montmartre[*]^[9]
Cauza decesului	cauze naturale (tuberculoză)
Părinți	Élie Halévy[*]
Frați și surori	Léon Halévy[*][[Léon Halévy (istoric francez)\|]]
Căsătorit cu	Léonie Halévy[*]
Copii	Geneviève Halévy[*]
Cetățenie	Franța
Ocupație	compozitor academic musician[*][[academic musician (profession)\|]]
Limbi vorbite	limba franceză^[2]^[10]
Studii	Conservatorul din Paris
Gen muzical	operă muzică clasică liturgical music[*]
Premii	Prix de Rome (1819) Comandor al Legiunii de Onoare[*] (30 iulie 1858)^[1]
Discografie
Înregistrări notabile	Clari[] La Juive[]
Modifică date / text

Jacques-François-Fromental-Élie Halévy (n. 27 mai 1799, Paris, Île-de-France, Franța – d. 17 martie 1862, Nisa, Franța) a fost un compozitor francez. Cea mai cunoscută operă a sa este La Juive ("Evreica").

Biografie

S-a născut într-o familie de evrei. La nouă sau la zece ani, după alte surse, intră la Conservatorul din Paris, unde este remarcat de compozitorul Luigi Cherubini. În 1819 obține bursa "Prix de Rome". După încheierea studiile, devine conducătorul corului teatrului parizian Comédie-Italienne. Apoi intră ca profesor la Conservator și are studenți valoroși ca: Georges Bizet, Camille Saint-Saëns, Antoine François Marmontel.

În 1836 a fost admis ca membru al Institut de France.

Opera

L'Artisan (1827);
Le Roi et le batelier (1827);
Clari (1828), (în italiană); succes modest, deși a avut în rolul principal pe Maria Malibran;
Le dilettante d'Avignon (1829);
Attendre et courir (1830);
La Langue musicale (1830);
La tentation (1832)
Les Souvenirs de Lafleur (1833);
Ludovic (opera)|Ludovic (1833), completare a unei lucrări lăsate nefinalizată de Ferdinand Hérold;
La Juive (1835), primul său succes;
L'éclair (1835), de asemenea un succes și în aceeași stagiune;
Guido et Ginevra (1838);
Les Treize (1839);
Le shérif (1839), apreciată de Hector Berlioz;
Le Drapier (1839);
Le Guitarréro (1841);
La reine de Chypre (1841), apreciată de Richard Wagner
Charles VI (1843);
Le lazzarone, ou Le bien vient en dormant (1844);
Les Mousquetaires de la reine (1846);
Les Premiers pas (1847);
Le val d'Andorre (1848);
La Fée aux roses (1849);
La Tempesta (1850), (în italiană) după Furtuna lui Shakespeare;
La Dame de pique (1850), după romanul omonim al lui Aleksandr Pușkin;
Le Juif errant (1852), după romanul lui Eugène Sue
Le nabab (1853);
Jaguarita l'Indienne (1855);
L'Inconsolable (1855);
Valentine d'Aubigny (1856);
La magicienne (1858);
Noé (1858–1862), rămasă nefinalizată și continuată de Georges Bizet.

Note

^ Baza de date Léonore
^ ^a ^b ^c Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ ^a ^b Jacques Fromental Halevy, Find a Grave, accesat în 9 octombrie 2017
^ ^a ^b Jacques Fromental Halévy, Discogs, accesat în 9 octombrie 2017
^ ^a ^b Fromental Halévy, SNAC, accesat în 9 octombrie 2017
^ ^a ^b Jacques François Fromental Élie Halévy, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în 9 octombrie 2017
^ Fromental Halévy, Archivio Storico Ricordi, accesat în 3 decembrie 2020
^
^ Find a Grave, accesat în 29 iunie 2024
^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)