Călătorie interplanetară

Zborul spațial interplanetar sau călătoria interplanetară este călătoria între planetele aceluiași sistem planetar.^[1] În practică, pentru civilizația terestră, călătoria de acest tip se limitează la planetele aflate în Sistemul Solar.

Sonde spațiale au fost puse pe orbita a cinci plante cunoscute încă din antichitate: întâi pe orbita lui Marte (Mariner 9 în 1971), apoi Venus (Venera 9, 1975; dar care a aterizat pe Venus), Jupiter (Galileo în 1995), Saturn (Cassini-Huygens în 2004) și Mercur (MESSENGER, martie 2011) și au trimis pe Pământ informații despre aceste planete și despre sateliții lor naturali.

Note

1. Interplanetary Flight: an introduction to astronautics. London: Temple Press, Arthur C. Clarke, 1950