La moartea tatălui său din 918, Arnulf a devenit conte de Flandra, în vreme ce fratele său, Adelolf a primit Comitatul de Boulogne.[4] Cu toate acestea, în 933 Adelolf a murit, drept pentru care Arnulf a preluat și comitatul de Boulogne pentru sine, ulterior însă conferindu-l nepotului său, Arnulf al II-lea.[7]
În expansiunea sa către sud, Arnulf a intrat în mod inevitabil în conflict cu normanzii, care încercău să își securizeze frontiera lor nordică. Această situație a condus în 942 la asasinarea ducelui de Normandia, Guillaume "Spadă Lungă" de către oamenii lui Arnulf.[8] Amenințarea vikingă s-a redus în timpul ultimilor ai de domnie ai lui Arnulf, drept pentru care el și-a putut îndrepta atenția către reformarea instituțională a Flandrei.
Familia
Numele primei soții a lui Arnulf nu este cunoscut, dar se știe că a avut cu aceasta cel puțin o fiică:[9]
nume necunoscut; căsătorită cu Isaac de Cambrai. Fiul lor, Arnulf a succedat în calitatea de conte de Cambrai.[9]
Elftruda; căsătorită cu contele Siegfried de Guînes.[4]
Succesiunea
Arnulf l-a numit pe fiul său Balduin co-guvernator (ca Balduin al III-lea) din 958, însă acesta acesta a murit înainte de vreme, în 962, astfel încât Arnulf a fost succedat de fiul minor al lui Balduin, Arnulf al II-lea.[4]
^ abcdefghDetlev Schwennicke, Europäische Stammtafeln: Stammtafeln zur Geschichte der Europäischen Staaten, Neue Folge, Band II (Verlag von J. A. Stargardt, Marburg, 1984), Tafel 5.
^The Annals of Flodoard of Reims, 919-966 (ed. Steven Fanning & Bernard S. Bachrach), University of Toronto Press, CA, 2011, p. xx.
^Philip Grierson, 'The Relations between England and Flanders before the Norman Conquest', Transactions of the Royal Historical Society, Vol. 23 (1941), p. 86 n. 1.
^Renée Nip, 'The Political Relations between England and Flanders (1066-1128)', Anglo-Norman Studies 21: Proceedings of the Battle Conference 1998 (ed. Christopher Harper-Bill), The Boydell Press, Woodbridge, UK, 1999, p. 150.
^David Nicholas, Medieval Flanders, Londra, Longman Group UK Limited, 1992, p. 40.
^ abHeather J. Tanner, Families, Friends and Allies: Boulogne and Politics in Northern France and England, C.879-1160, Leiden, Brill, Leiden, 2004, p. 55 n. 143.