Deoarece îi sprijinea pe greci în funcții ce le aduceau un venit mare, în 1617 a avut loc o mișcare împotriva acestora condusă de Lupu paharnicul Mehedințeanu, care în cele din urmă, a reușit să-l răstoarne pe Alexandru Iliaș. Au fost uciși o serie de greci, boieri, prelați și negustori, dar și Lupu a plătit cu viața, pentru că sub următorul domnitor, a fost prins cu vicleșug de turci și tras în țeapă.
O altă mișcare împotriva lui Alexandru Iliaș și a sfetnicilor lui a avut loc în Moldova în aprilie1633. În fruntea răsculaților a fost vorniculVasile Lupu. Domnitorul este nevoit să părăsească și de această dată tronul care este ocupat în 1634 de conducătorul nemulțumiților.
Miron Costin spune că era un domn nepriceput care, în loc să se ocupe de treburile țării, se întovărășise cu un amant homosexual din Balcani, renumit pentru practicile sale, numit Batiste Veveli și se deda doar plăcerilor. [1]
Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]
