Întoarcerea familiei lui Isus la Nazaret, cunoscută și sub numele de Întoarcerea din Egipt, este menționată în mărturiile despre viața timpurie a lui Isus, care au fost incluse în Evangheliile canonice. Ambele evanghelii care descriu nașterea lui Isus sunt de acord că el s-a născut în Betleem și că s-a mutat apoi împreună cu familia sa la Nazaret. Evanghelia după Matei descrie cum Iosif, Maria și Iisus au plecat în Egipt pentru a scăpa de uciderea pruncilor din Betleem din porunca lui Irod cel Mare. Matei nu menționează că Iosif și Maria ar fi locuit anterior la Nazaret; el spune că lui Iosif i-a fost frică să meargă în Iudeea, deoarece acolo domnea Irod Arhelau, iar familia a plecat în schimb la Nazaret.[1][2][3] Pe de altă parte, Evanghelia după Luca nu consemnează nimic despre fuga în Egipt, dar menționează că Iosif locuise anterior la Nazaret[4] și că s-a întors acolo după Aducerea la Templu a lui Isus.[5]
Întoarcerea din Egipt
Întoarcerea Sfintei Familii din Egipt de Jacob Jordaens (c. 1616)
Cândva după ce Irod a murit, Sfânta Familie s-a întors din Egipt. Majoritatea cercetătorilor plasează data morții lui Irod în jurul anului 4 î.Hr.[6][7][8]
Aflând că Irod Arhelau i-a succedat tatălui său în Iudeea, ei și-au continuat călătoria către Galileea. Arhelau era cunoscut pentru cruzimea sa și, ca urmare a plângerilor populației, a fost detronat în anul 6 d.Hr. de împăratul roman Octavianus Augustus și surghiunit în orașul Vienne din Galia. Galileea era condusă de fratele lui Arhelau, Irod Antipa.
Semnificație
Presupusa „fântână a Mariei” de la Nazaret, 1917.
În Matei 2:23 se spune că întoarcerea la Nazaret este o împlinire a cuvântului profetic: „Nazarinean Se va chema”. Nu este clar ce verset din Vechiul Testament ar fi putut avea în minte Matei; mulți comentatori sugerează că este vorba de Isaia 11:1, unde se spune „O mlădiță va ieși din tulpina lui Iesei și un lăstar din rădăcinile lui va da”: cuvântul ebraic pentru „ramură” este nezer.[9][10]
Unii cercetători ai Bibliei au constatat existența unor diferențe în relatarea fugii în Egipt. Raymond E. Brown a susținut că narațiunile sunt „... contrare între ele într-un anumit număr de detalii”.[11]
^Bart D. Ehrman, Jesus: apocalyptic prophet of the new millennium, Oxford University Press, 1999, p. 38; Paula Fredriksen, From Jesus to Christ, ed. a II-a, Yale University Press, 2000, p. 36; R. T. France, The Gospel of Matthew, Wm. B. Eerdmans Publishing, 2007, p. 43; Rudolf Schnackenburg, The Gospel of Matthew, Wm. B. Eerdmans Publishing, 2002, p. 27; Marcus Borg, „The Meaning of the birth stories”, în Borg and Wright, The Meaning of Jesus: Two Visions, HarperOne, 1999, p. 180.
_-_James_Tissot_-_overall.jpg)
