Strâmtura, Maramureș

Strâmtura
—  sat și reședință de comună  —
Strâmtura Strâmtura (România) Localizarea satului pe harta României
Strâmtura Strâmtura (Județul Maramureș) Localizarea satului pe harta județului Maramureș
Coordonate: 47°46′44″N 24°8′41″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Maramureș
Comună	Strâmtura
SIRUTA	109014
Atestare	1326
Populație (2021)
- Total	2.242 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	437310
Prefix telefonic	+40 x59 [1]
Prezență online
GeoNames
Strâmtura în Harta Iosefină a Maramureșului, 1769-73 Strâmtura în Harta Iosefină a Maramureșului, 1769-73
Modifică date / text

Strâmtura este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România.

Etimologie

Etimologia numelui localității: dintr-un n. top. Strâmtura (< subst. strâmtură „strâmtoare, loc îngust, defileu, chei; trecătoare, pas" < lat. *strinc¬tura). ^[2]

Așezare

Strâmtura este o localitate aflată pe cursul râului Iza, intre Bârsana si Rozavlea, la o distanță de 28 km de Sighetu Marmației pe DJ 186.

Istorie

Este o așezare foarte veche, care datează încă din perioada daco-romană. Dovadă stau obiectele de bronz descoperite in 1885 care, după părerea specialiștilor datează din secolul IX î.Hr.

Localitatea este menționată întâia oară într-o diplomă a regelui Robert Carol de Anjou din anul 1326, sub numele de „Terra Zurduky” (adică „Pământul de la strâmtură”) ^[3]. Ca și celelalte sate vecine, Strâmtura făcea parte din cnezatul aflat sub conducerea voievozilor de la Cuhea, (actual Bogdan Vodă) care s-a desființat mai apoi în urma ridicării cnejilor la titlul de comiți.

Monument istoric

• Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” (1661).

Așezământ monahal

• Schit ortodox cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” (2003).

Personalități locale

• Aurel Brumaru (n. 1943), critic literar, eseist, traducător. Vol. Masca principelui (1977), Ființă și loc (1990).

Note

1. x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
2. Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
3. Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Tran¬silvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.

Imagini

• 
  Intrarea în localitate
• 
  Biserica de lemn (monument istoric)
• 
  Biserica ortodoxă de zid cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (1973)
• 
  Biserica greco-catolică „Adormirea Maicii Domnului”, sfinţită în anul: 2005