Stârciu în harta iosefină, 1769-1773. Vatra satului se întinde pe „Valea Stârciu”, pe afluentul său drept și pe platoul dintre cele două văi. Prin sat trece vechiul „drum al țării”, care lega Ungaria de Ardeal. Pe Valea Stârciului, la ieșirea din sat, sunt marcate două mori de apă. Biserica de lemn stă pe o înălțime pe malul stâng.Stârciu în harta iosefină, 1769-1773. Vatra satului se întinde pe „Valea Stârciu”, pe afluentul său drept și pe platoul dintre cele două văi. Prin sat trece vechiul „drum al țării”, care lega Ungaria de Ardeal. Pe Valea Stârciului, la ieșirea din sat, sunt marcate două mori de apă. Biserica de lemn stă pe o înălțime pe malul stâng.
Prima atestare documentară a localității provine din anul 1341, când satul apare sub numele de villa olakalis Bogdanynhaza. Alte atestări documentare provin din anii 1481 Bogdánháza, 1553 Bogdánfalva, 1733 Stîrca, 1750 Bogdányháza, 1760-1762 Bogdánháza, 1808 Sztîrcsi, 1850 Sztărcs, 1854 Bogdánháza, Stîrci, 1930 Stîrciu, 1966 Stîrciu.
Biserici
Biserica de lemn
În Stârciu a fost documentată o biserică de lemn în secolul 18, pe care tradiția și vechea hartă iosefină o plasează pe malul stâng al văii satului.
Biserica veche de zid
cruci de preoți
1869
1895
Începând cu a doua jumătate a secolului 19 apar date despre o biserică de zid, ridicată în cimitirul greco-catolic de pe malul drept al văii satului. Aceasta a servit drept biserică parohială pentru comunitatea greco-catolică până în al doilea război mondial. După înlocuirea ei cu o nouă biserică de zid, vechea biserică de zid s-a ruinat. Locul bisericii se cunoaște iar în cimitirul din jur se păstrează câteva cruci de piatră vechi și valoroase.
Biserica ortodoxă „Sfântul Nicolae”
La începutul secolului 20, comunitatea s-a scindat, o parte revenind la ortodoxie. Comunitatea ortodoxă sub chemarea preotului Petru Tămășoiu și-a ridicat între anii 1904-1911 actuala biserică „Sfântul Nicolae”, pe terenul donat de epitropul Gavril Taloș, în noul centru al satului. Biserica a fost consacrată în 12 septembrie 1912 de episcopul Caransebeșului și viitorul patriarh al României Miron Cristea. În interior a fost zugrăvită în anul 1937 cu cheltuiala preotului paroh Vasile Stanciu și a soției sale Elena. Biserica a fost renovată în 1974 și în 2012.
Biserica greco-catolică „Sfinții Arhangheli”
Comunitatea greco-catolică și-a ridicat noua biserică de zid „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” până în anul 1945. În aceasta au servit până în 1948, când cultul greco-catolic a fost scos în afara legii. După 1989 biserica a revenit comunității greco-catolice.
Demografie
Conform recensământului populației României din anul 2002, localitatea avea la acea dată 1.023 locuitori, 513 de sex masculin și 510 de sex feminin.
Bibliografie
Studii monografice
Onica, Florian (2012). Credință, cultură și istorie la Stârciu. Zalău: Editura Caiete Silvane.
Studii generale
Mór, Petri (1901-1904). Szilágy vármegye monographiája. Zalău.
Goia, Ioan Augustin (1982). Zona Etnografică Meseș. București: Editura Sport-Turism
