Un relief colinar cu depresiuni subdeluroase și văi. Pe dealul pădurii Brusturilor de deasupra viilor bătrânii, este punctul cel mai înalt din sat și din împrejurimi, iar priveliștea deschisă-n fața ochilor, aflându-te acolo sus, îți fașcinează privirea.
Coama dealului de la Pârâul Ciociului de-a lungul coastelor până la Ruji, desparte Valea Galpâii de Valea Făgetului și leagă Dealul Brusturilor de Dealul Cățănaș, iar în iernile geroase (precum un baraj natural) împiedică formarea curenților de aer rece care se formează pe Valea Almașului și Valea Agrijului. Aceasta face ca temperaturile iernii să fie mai ridicate cu 4-6 °C, comparativ cu cele două văi.
Scurt istoric
Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul acestei așezări au adus dovezi materiale ale unei locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel, în locul cunoscut de localnici sub denumirea de Pustă, s-a descoperit o monedă dacică, din argint[3].
În documentele vremii nu apare denumirea așezării ca fiind «Galapia», dar printre localnici este vehiculată o legendă care spune că în pusta de sub dealul împădurit al citerei, a locuit o proteasă care se numea Galapia, iar denumirea satului provine de la aceasta.
Prima atestare documentară a localității provine din anul 1350, când satul apare sub numele de poss. Galpuna. Alte atestări documentare provin din anii 1462Galponya, 1473Gelponya, 1492Kalponya, 1602Galponia, 1733Gelpèje, 1750Galponya, 1760-1762Galpönya, 1837Gelpuje, Galpija, 1850Gelpije, 1854Galponya, Gelpiea, 1966Gălpâia.
Din ordinul împăratului Franz Joseph al Austriei în anul 1890 s-a făcut un recensămant, (Összeíráskor Galponyának) recensământul Gălpâii.
Conform acelui recensământ în sat s-au inregistrat 136 de case și 696 de locuitori din care; 678 români, 14 evrei, 3 maghiari și un german.
Din cei 696 de locuitori, 682 s-au declarat creștini, 657 aparțineau confesiunii ortodoxe, 25 erau catolici iar cei 14 evrei aparțineau Iudaismului.
Numărul maxim de locuitori al satului a fost atins în anul 1956, când trăiau în sat 878 de suflete.
După 1989, populația satului a scăzut dramatic, astfel încât în cele patru clase primare rămase deschise în sat mai sunt doat opt copii.
Astăzi statisticile abia mai numără 489 de locuitori, conform datelor înregistrate în urma recensământului din anul 2002.
Clima
Iernile mai blânde sunt o particularitate climatică a Depresiunii Almaș - Agrij, dată fiind încadrarea între Munții Meseș și Dealurile Șimișna-Gârbou. Caracteristic climei de deal, temperatura medie anuală este de 8 - 9 °C, iar media precipitațiilor anuale de aproximativ 600 – 700 mm. În lunile de vară temperatura se ridică la 18 - 20 °C. Temperaturile extreme ating vara 30 - 35 °C, iar iarna media lunii ianuarie este de - 3, - 4 °C, cu excepția invaziilor de aer arctic, când extremele ajung la - 28 °C[6].
