Harta intensității cutremurului din 2004, cel mai puternic din ultimul secol.
În România, au loc frecvent cutremure de pământ. România are un risc seismic major în privința cutremurelor între 6 - 7 grade pe scara Richter. Dintre aceste arii epicentrale, zona seismică Vrancea este cea mai importantă, prin energia cutremurelor produse, extinderea ariei lor de macroseismicitate și caracterul persistent și concentrat al epicentrelor.[1]
Statistic, cutremure cu magnitudinea 6 și peste apar în Vrancea (aproximativ) la fiecare 10 ani, cutremure cu magnitudinea 7 la fiecare 33 ani, în timp ce cele cu magnitudinea (peste) 7,5 la fiecare 80 de ani.[4]
Activitatea seismică cea mai puternică din România se concentrează în această zonă, la adâncimi intermediare de 60-200km, într-o placă subdusă veche, aproape verticală.
Cutremure importante din această regiune:
Depresiunea Bârlad este o depresiune de subsidenta situata la NE de Vrancea, în platforma Scitica, și reprezintă prelungirea catre NV a Depresiunii Predobrogene.
Cutremure importante din această regiune:
1800, Mw = 4.5, h = 10 km, I = 6
02.11.1871, Mw = 5.3, h = 10 km, I = 6
31.01.1900, Mw = 5.5, h = 10 km, I = 6.5
Depresiunea Predobrogeană
Această zonă seismogenă aparține marginii sudice a Depresiunii Predobrogene, delimitată de Falia Sfântul Gheorghe. În mare, seismicitatea este similară cu cea menționată pentru Depresiunea Bârlad: activitatea seismică moderată (Mw < 5.3), grupată mai ales de-a lungul Faliei Sfântul Gheorghe. Aceasta reflectă apartenența celor două zone aceleiași unitați tectonice, și anume Platforma Scitică.
Cutremure importante din această regiune:
11.09.1980, Mw = 4.2, h = 20 km, I = 5 (zona Galați)
13.11.1981, Mw = 5.1, h = 4 km (vecinatatea orașului Tulcea)
Zona Făgăraș - Câmpulung este situată la contactul dintre Platforma Moesică și orogenul Carpaților Meridionali. Ea este caracterizată de cutremure moderate, ce pot ajunge la Mw ~ 6.5, fiind cele mai mari cutremure crustale, înregistrate pe teritoriul României.
Cutremure importante din această regiune:
26.10.1550, Mw = 6.5, h = 10 km, I = 9
10.08.1590, Mw = 6.5, h = 10 km, I = 8.5
07.12.1746, Mw = 5.9, h = 10 km, I = 8
08.12.1793, Mw = 6.2, h = 10 km, I = 7
19.02.1832, Mw = 5.6, h = 10 km, I = 8
26.10.1916, Mw =6.4, h = 10 km, I = 8
18.04.1919, Mw = 4.1, h = 10 km
Zona Danubiană
Zona seismogenă Danubiană, reprezintă extremitatea vestică, adiacentă fluviului Dunărea, a unitații orogenice a Carpaților Meridionali.
Cutremurul din Vrancea din anul 1802, care a avut loc în ziua 26 octombrie 1802 a fost un cutremur de adâncime, cu o magnitudine de 7,9 - 8,2 grade pe scara Richter cu epicentrul în zona Vrancea.A fost cel mai puternic cutremur vrâncean care a fost înregistrat. A fost simțit din Moscova până în Istanbul.
În București s-au prăbușit toate turlele bisericilor iar Turnul Colței s-a rupt de la jumătate.
Cutremurul din 1940
Cutremurul din 1940 a fost un cutremur cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, produs la ora 3:39 din 10 noiembrie 1940, cu epicentrul în zona Vrancea la o adâncime de circa 133 km. A fost primul mare cutremur din România contemporană.A durat 3 minute.[8]
Efectele lui au fost devastatoare în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia. Numărul victimelor a fost estimat la 1000 de morți și 4000 de răniți, majoritatea în Moldova. Din cauza contextului în care s-a produs, cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informațiile fiind cenzurate în timpul războiului.
Cutremurul s-a simțit și în București, unde au existat circa 300 de morți, majoritatea la prăbușirea blocului Carlton, structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea vreme. Multe alte blocuri din București au fost considerabil deteriorate. După cutremur Asociația Generală a Inginerilor din România a întreprins un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra clădirilor din beton armat. Principala concluzie a fost că normele pentru calculul clădirilor din beton armat, practic copiate după cele germane, nu prevedeau calculul la eforturi seismice, Germania nefiind situată într-o zonă de risc seismic. Au fost elaborate noi norme care au fost aplicate la toate clădirile construite în perioada postbelică.
Cutremurul din 1977 (Cutremurul din '77) a fost un cutremur puternic care s-a produs la ora 21:22 în data de 4 martie1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,2 grade[9] pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde (55 conform altor surse[10]), 1.570 (1578 conform altor surse[10]) de victime, din care 1.391 (1424 conform altor surse[10]) numai în București.[11]
La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la București unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit.
Cutremurul a afectat de asemenea și Bulgaria. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au fost uciși.
Epicentrulcutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii.
Cutremurul din 1986 a fost un cutremur cu magnitudinea de 7.1 grade pe scara Richter.A afectat România, Bulgaria, Serbia, Republica Moldova și Ucraina.A distrus 55.000 case, omorând peste 150 de oameni, și rănind alți 558.[12][13]
Cutremurele din 1990
Cutremurele din 1990 au fost 3 cutremure (30/31 mai) cu magnitudini de 6.9, 6.4 respectiv 6.1.
În România, au fost 13 morți și 362 răniți.[14]Au mai afectat Republica Moldova, Bulgaria și Ucraina.[15]
^Ardeleanu, L. et al. (2005) „Probabilistic seismic hazard map for Romania as a basis for a new building code”. Natural Hazards and Earth System Science 5, 679-684
