Reactanță electrică

În teoria sistemelor electrice și electronice, reactanța electrică este o mărime caracteristică circuitelor de curent alternativ, notată cu X și egală cu produsul dintre impedanța Z și sinusul unghiului φ de defazaj între tensiunea aplicată și curentul care trece prin circuit:

${\displaystyle X=Z\cdot \sin \phi .}$

În SI se măsoară în ohmi.

Această mărime este condiționată de prezența elementelor reactive (bobine și condensatori), putând fi pozitivă (sau inductivă, ${\displaystyle X_{L}}$) ori, respectiv, negativă (sau capacitivă, ${\displaystyle X_{C}}$), iar valoarea sa depinde de pulsația ω a curentului alternativ, astfel:

${\displaystyle X_{L}=\omega L}$ și ${\displaystyle X_{C}=-{\frac {1}{\omega C}},}$

L și C fiind inductanța și, respectiv, capacitatea circuitului considerat.

Rezistența la capacitate (${\displaystyle X_{C}}$) poate fi exprimată și ca o valoare pozitivă. Valoarea rezistenței capacității depinde de capacitatea elementului ${\displaystyle C}$ și de frecvența curentului curge ${\displaystyle f}$:

${\displaystyle X_{C}={\frac {1}{\omega C}}={\frac {1}{2\pi fC}}}$

Aici ${\displaystyle \omega }$ – frecvența ciclică egală cu ${\displaystyle 2\pi f}$.