Instituirea regimului de arie protejată s-a făcut prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[3]. Rezervația naturală suprapusă sitului Natura 2000 - Racâș - Hida[4] este o zonă deluroasă în bazinul superior al văii Jernăului (afluent de stânga al râului Almaș), cu rol de protecție pentru o comunitate de narcise (Narcissus stellaris și Narcissus augustifolius); specii floristice cunoscute de localnici sub denumirea populară de cocoroțele[5].
Floră
Aria protejată reprezintă o pajiște naturală (la izvoarele părâului Jernău) înconjurată de dealuri acoperite cu vegetație forestieră și ierboasă ce adăpostește o gamă floristică variată[6].
Pâlcurile de pădure sunt constituite din arbori și arbusti cu specii de: stejar (Quercus robur) gorun (Quercus petraea), cer (Quercus cerris), carpen (Carpinus betulus) tei pucios (Tilia cordata), ulm (Ulmus campestre), frasin (Fraxinus excelsior), sânger (Cornus sanguinea), mur (Robus fruticosus), măceș (Rosa canina) sau păducel (Crataegus monogyna)[7].
La nivelul ierburilor (pe lângă Narcissus angustifolius și Narcissus stellaris) sunt întâlnite mai multe specii de plante rare, printre care unele protejate la nivel european prin Directiva CE 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[8]; astfel: crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), vinariță (Asperula odorata), omag (Aconitum moldavicum ssp. lycoctotum), pochivnic (Asarum europaeum), cosaci (Astragalus depressus), măzăriche (Lathyrus transsilvanicus), frate-cu-soră (Melamphyrum nemerosum specie endemică), ghiocel (Galanthus nivalis), știrigoaie (Veratrum nigrum), bărboasă (Botriochloa ischaemum), mărgică (Melica transsilvanica), timoftică (Pleum alpinum)[9], studentiță (Arenaria serpyllifolia), firuță (Poa nemoralis), bărbișoară (Bothriochloa ischaeum), sclipeți (Potentilla erecta), lăcrămioară (Convallaria majalis), pochivnic (Asarum europaeum), năpraznică (Geranium robertianum), rocoțea (Stellaria graminea), pupezele (Lathyrus vernus), pedicuță (Lycopodium clavatum), alior (Euphorbia cyparissias); precum și mai multe specii din familia gramineelor, printre care: pir (Agropiron repens), golomăț (Dactylis glomerata)[10], iarba-vântului (Nardus stricta)[11] sau iarba-câmpului (Agrostis tenuis)[12].
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului (monument istoric) ce poartă hramul „Sf. Apostoli Petru și Pavel” a fost construită la începutul secolului al XVII-lea și pictată în anul 1795 de Ioan Pop din Unguraș (zugrav de icoane și biserici în perioada sfârșitului de secol 18 și început de secol 19).
Biserica de lemn din Bălan Josani cu hramul „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”, clădire monument istoric ridicată în anul 1695 de către meșterul de biserici Popa Toader.