PROFILBARU.COM

Clădire
Palatul de Justiție din Brașov
Palatul de Justiție din Brașov
Stil arhitectural	Art Nouveau, neobaroc, eclectism
Loc	Brașov
Oraș	Brașov
Țară	România
Adresă	Bulevardul Eroilor nr. 5
Coordonate	45°38′40″N 25°35′48″E / 45.6445°N 25.5966°E ({{PAGENAME}})
Începută	1900
Terminată	1902
Site web
https://bv.prefectura.mai.gov.ro/
Modifică date / text

Palatul de Justiție din Brașov a fost construit între anii 1900 - 1902 de fosta administrație austriacă drept sediu al Tribunalului Regal din Brașov.

Istoric

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea au fost întocmite primele planuri de sistematizare a Brașovului, care implicau dezvoltarea urbanistică spre suburbii, în primul rând spre Blumăna. În acest scop au fost demolate eșalonat o parte din fortificațiile medievale ale Cetății de pe laturile de nord-est și sud-vest.^[1]

Pe latura de nord-est, pe locul vast care pe vremuri constituia câmpul de apărare în fața zidurilor cetății, s-au construit câteva clădiri administrative: Administrația Financiară (astăzi Primăria), Palatul Poștelor, precum și Palatul de Justiție (astăzi sediul Prefecturii și al Consiliului Județean Brașov).^[2]

În anul 1900 Georg von Weer, președintele Tribunalului Regal, a formulat o cerere către comunitatea orașului Brașov pentru atribuirea unui teren de 9450 mp pe care să se construiască Palatul de Justiție. Cererea a fost aprobată, orașul a perceput o taxă simbolică, cu condiția ca toate construcțiile existente și ridicate ulterior să fie predate cu titlu gratuit publicului brașovean. Ca urmare s-a hotărât construirea Palatului de Justiție, a penitenciarului și a unor ateliere pentru pușcăriași.^[3]

Termenul de finalizare al construcției a fost fixat pentru 1 noiembrie 1901, însă Palatul a fost dat în folosință în anul 1902 și a fost înscris în cartea funciară ca „Palatul Tribunalului, închisoare și atelier”. Anexa este clădirea unde a funcționat închisoarea centrală.^[4]

Arhitectura Palatului de Justiție îmbină elemente din stilul Art Nouveau, stilul neobaroc și elemente ale eclectismului francez.^[3]

În timpul primului război mondial, după înfrângerea și retragerea armatei române în Bătălia de la Brașov (1916), aici a funcționat Comandamentul Armatei a 9-a germane, comandată de generalul Erich von Falkenhayn.

Nicolae Ceaușescu a stat închis din februarie până în august 1936 în penitenciarul aferent clădirii. Judecarea sa a avut loc la Tribunalul Militar al Corpului 5 de Armată din fosta cazarmă de artilerie de pe strada Lungă, actualul Centrul Militar Zonal.^[5]

Clădirea Palatului de Justiție a funcționat conform destinației inițiale până la instaurarea regimului comunist, când a devenit sediul PCR din regiunea Stalin și al Sfatului Popular al Regiunii Brașov, ulterior Consiliul Popular al Județului Brașov.^[6] În data de 15 noiembrie 1987 unii dintre manifestanții revoltei de la Brașov au pătruns în clădire și au aruncat pe geam portrete ale dictatorului Ceaușescu, iar în decembrie 1989 aici a fost centrul revoluției anti-comuniste de la Brașov.

Între anii 1993 și 2020, la etajele 2-3 ale clădirii a funcționat Curtea de Apel Brașov, celelalte etaje fiind ocupate de Prefectura Brașov și Consiliul Județean.^[7]

Galerie de imagini

Palatul de Justiție
Palatul de Justiție (1916)
Palatul de Justiție (vedere laterală)
Palatul de Justiție noaptea
Palatul de Justiție (intrarea principală)
Palatul de Justiție iarna

Referințe

^ Șuluțiu, Octav; Brașov, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, București, 1937, p.15
^ Șuluțiu, Octav; Brașov, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, București, 1937, p.17
^ ^a ^b „Brașov, Palatul Justiției”. Accesat în 12 august 2021.
^ Curtea de Apel Brașov
^ Palatul de Justiție din Brașov
^ Pușcariu, Sextil; Brașovul de altădată, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977, p.327
^ „Curtea de Apel Brașov a plecat din clădirea Prefecturii (Otilia Comșa) 16/09/2020”. Brașov metropolitan. Accesat în 21 mai 2021.