Clădirea Rectoratului Universității Brașov a fost construită între anii 1881-1885 în stil neorenascentist, cu picturi Sgraffito, după proiectul arhitectului Peter Bartesch. Aflată la intersecția Bulevardului Ferdinand (azi Bulevardul Eroilor) cu Strada Vămii (azi strada Mureșenilor), pe locul fostei Porți a Vămii de la intrarea în Cetate dinspre Brașovechi, clădirea a fost inițial Palatul Oficiului de Pensii și sediul Prefecturii.[2]
Istoric
Poarta Vămii cea veche includea un bastion de formă cilindrică profilat în afara zidurilor cetații și era prevăzută cu un pod mobil cu lanțuri. Afectată puternic în urma cutremurului din 1738, poarta a fost demolată în anul 1836, iar în 1838 a fost construită o nouă poartă cu dimensiuni mai reduse față de poarta veche, asemănătoare cu Poarta Șchei. În anul 1891, când au fost puse șinele pentru tramvaiul cu aburi, poarta Vămii a fost dărâmată pentru că locomotiva cu aburi nu putea trece pe sub ea.[3]
Palatul Pensiilor cu terasa Transilvania (cca 1910)
Pe locul rămas liber după demolarea porții Vămii, au fost construite două clădiri impunătoare: Palatul Oficiului de Pensii, pe o parte a străzii Vămii și Palatul Soarelui, pe cealată parte a străzii.
Palatul Oficiului de Pensii, cunoscut și sub numele de Palatul Pensiilor, construit în stil neorenascentist cu fațadele registrului superior decorate cu figuri alegorice în tehnica „Sgrafitto” de pictorița Lotte Goldschmidt, a fost inaugurat în anul 1885.[4]
La parterul clădirii se găsea restaurantul și terasa „Transilvaniaˮ, un local celebru în epocă.
Tot aici a funcționat și Poșta până în anul 1903, când s-a construit noua clădire a Poștei (Palatul Poștelor).[5]
Palatul Oficiului de Pensii a fost prima clădire din Brașov racordată la rețeaua publică de apă potabilă proaspăt construită după proiectul inginerului șef al orașului, Christian Kertsch,[nota 1] astfel că, după finalizarea construcției apeductului de sub Tâmpa în 1893, edificiul a început să primescă apă din noua rețea.[6]
La etajele I și II a funcționat Prefectura Județului Brașov, în acest imobil fiind amenajată și locuința prefectului.
După Al Doilea Război Mondial și venirea comuniștilor la putere, în clădirea Rectoratului a funcționat Sfatul Popular al Regiunii Brașov.[2]
^Christian Kertsch (1839-1909) a fost inginer șef al orașelor Ploiești (1873-1877) și Brașov (1884-1903), post ocupat prin concurs, din care s-a și pensionat. El a studiat la Viena și München, specializându-se în hidrotehnică, construcții de poduri, drumuri și căi ferate, precum și în proiectarea decorațiunilor pentru clădiri, profesia de arhitect neexistând la cea vreme. Christian Kertsch a rămas în istoria Brașovului prin proiectarea (și execuția) noii aducțiuni de apă a orașului (1891-1892). Tot el a fost unul din promotorii tramvaiului cu abur în Brașov și a construit vila Kertsch devenită ulterior hotel precum și Reduta nouă. („Ce s-a întâmplat la Brașov acum 126 de ani”. Bună ziua Brașov. Accesat în .)
.jpg)
.jpg)
