În secolul al XX-lea, numeroase localități din România și-au schimbat numele din diferite motive. De exemplu, orașul Brașov a fost numit Orașul Stalin de către regimul comunist pentru omagierea liderului sovietic. Unele dintre aceste nume au revenit la denumirea originală; Brașov, de exemplu, și-a redobândit vechiul nume, în perioada destalinizării și promovării unei politici oarecum independente față de Uniunea Sovietică. Tot în timpul regimului comunist, unor localități li s-au schimat numele pentru evitarea amintirii unor fruntași politici din perioada de dinainte de comunism. Un exemplu concludent este acela al localității Brăduleț, din județul Argeș, care inițial se numea Brătieni. După căderea comunismului, nu s-a revenit la vechiul nume al acestei așezări. După moartea liderului comunist român, Gheorghe Gheorghiu-Dej, orașul Onești, din județul Bacău, a primit numele acestuia, însă după prăbușirea comunismului, localitatea a revenit la numele inițial.
Motivul numeroaselor modificări ale numelor unor localități transilvănene sau bănățene a fost de a le da o formă mai apropiată de numele localităților din Vechiul Regat. Alte localități au primit nume noi, pentru omagierea unor personalități și evenimente din istoria și cultura românilor. Situații similare au avut loc și în Dobrogea, în perioada când acest teritoriu s-a integrat în România, după obținerea Independenței statului român.
Altor localități li s-au schimbat numele pentru evitarea unor nume hilare, ori dezonorante.
Movilă - Tekirghiol 1899-1915| Movilă - Carmen Sylva 1915-1920|(perioada de tranzitie)| Carmen Sylva 1920-1948
Eforie Sud 1965 - prezent, județul Constanța, 1949-1965