Listă de monarhi ai Neapolelui

Ceea ce urmează este o listă a conducătorilor din Regatul Neapolelui, de la prima sa separare de Regatul Siciliei până la reunirea cu acesta în cadrul Regatului celor Două Sicilii.

Portretul	Numele (Anii de viață)	Perioada de domnie	Căsătorit cu:	Observații
Casa de Anjou (1266-1382)
	Carol I (1226-1285)	1266 - 7 ianuarie 1285	Beatrice de Provence (31 ianuarie 1246) șapte copii Margareta de Burgundia (18 noiembrie 1268) un copil	fiul regelui Ludovic al VIII-lea al Franței. A obținut coroana Siciliei ca fief papal și prin dreptul de cucerire de la dinastia Hohenstaufen
	Carol al II-lea (1254-1309)	7 ianuarie 1285 - 5 mai 1309	Maria de Ungaria (1270) 14 copii	fiul lui Carol I.
	Robert (1277-1343)	5 mai 1309 - 20 ianuarie 1343	Iolanda de Aragon doi copii Sancha de Majorca (iulie 1304) fără copii	fiul lui Carol al II-lea. Moștenitor al coroanei în absența nepotului lui de frate, Carol Martel, care era preocupat să pretindă coroana Ungariei.
	Ioana I (1328-1382)	20 ianuarie 1343 - 12 mai 1382	Andrei de Calabria (1334) un copil Ludovic de Taranto (20 august 1346) doi copii Iacob al IV-lea de Majorca (26 septembrie 1363) fără copii Otto de Braunschweig-Grubenhagen (25 septembrie 1376) fără copii	fiică a lui Carol de Calabria. moștenitoare a coroanei de la bunicul ei Robert. detronată de către papa Urban al VI-lea în 1381, coroana fiind obținută de vărulei, ducele Carol de Durazzo, iar Ioana murind strangulată în închisoare.
	Ludovic I (1320-1362)	1352- 26 mai 1362	Ioana I a Neapolelui (1334) doi copii	Soț al Ioan I și nepot al lui Carol al II-lea. duce de Taranto proclamat rege jure uxoris.
Casa de Anjou-Durazzo (1382-1435)
	Carol al III-lea (1345-1386)	12 mai 1382 – 24 februarie 1386	Margareta de Durazzo (februarie 1369) trei copii	fiul lui Ludovic de Durazzo, strănepot al lui Carol al II-lea și fiu adoptat de către Ioana I. cuceritor al coroanei de la Ioana, care este strangulată în închisoare. Domnia sa contestată de către Ludovic de Tarent. Moștenind Ungaria, el a fost în cele din urmă asasinat la Visegrád.
	Ladislau (1377-1414)	24 februarie 1386 -1389 1399-6 august 1414	Constanța de Clermont (1390) fără copii Maria de Lusignan (12 februarie 1403) fără copii Maria d'Enghien (1406) fără copii	fiul lui Carol al III-lea. A fost alungat de la conducerea regatului de către Ludovic al II-lea
Casa de Valois-Anjou (1389-1399/1435-1442)
Domnia ramurii de Durazzo a Angevinilor a fost contestată, dat fiind că Ioana I îl numise pe Ludovic I de Anjou ca moștenitor al ei. Ducii de Anjou au condus câteva expediții militare în regat și au ajuns la un acord cu casa de Durazzo în 1426, care le-a succedat în 1435.
	Ludovic al II-lea (1377-1417)	1389 - 1399	Iolanda de Aragon (1400) cinci copii	Fiul lui Ludovic I. A continuat pretențiile tatălui său și l-a alungat pe Ladislau din Napoli în 1389. A fost la rândul său alungat în 1399.
Casa de Anjou-Durazzo (1266-1382)
	Ioana a II-a (1373-1435)	6 august 1414 - 2 februarie 1435	Wilhelm de Austria fără copii Iacob al II-lea de La Marche (1415) fără copii	fiica lui Carol al III-lea
Casa de Valois-Anjou (1389-1399/1435-1442)
	René I (1409-1480)	2 februarie 1435 - 1442	Isabela de Lorena (1420) zece copii Ioana de Laval (10 septembrie 1454) fără copii	fiul lui Ludovic al II-lea. După moartea fratelui său, a fost recunoscut ca moștenitor de către Ioana a II-a și a succedat acesteia după moartea ei. Domnia sa a fost contestată de către Alfonso de Aragon, pe care Ioana a II-a îl numise anterior ca moștenitor și care a cucerit regatul în 1442, constrângându-l pe René să fugă. După moartea lui René, pretenția asupra Neapolelui a fost preluată fie de către nepotul său, René al II-lea de Lorena, fie de către nepotul de frate, Carol al IV-lea de Anjou, care a murit în 1481, lăsând pretențiile pe seama regelui Ludovic al XI-lea al Franței.
Casa de Trastámara (1442-1501)
	Alfonso I (1396-1458)	2 iunie 1442 - 27 iunie 1458	Maria de Castilia (1415) fără copii	fiul lui Ferdinand I al Aragonului. A fost numit moștenitor de către Ioana a II-a din 1421, în timpul conflictului ei cu Ludovic al III-lea și și-a menținut pretențiile și după ce s-a certat cu Ioana în 1423. El a invadat regatul în 1436 și l-a forțat pe René să fugă în 1442.
	Ferdinand I (Ferrante) (1423-1494)	27 iunie 1458 - 25 ianuarie 1494	Isabela de Taranto (1444) șase copii Ioana de Aragon (14 septembrie 1476) doi copii	fiu ilegitim al lui Alfonso I cu Iraldona Carlino. Numit moștenitor în testamentul tatălui său Din cauza ilegitimității nașterii sale, pretenția sa a fost controversată și contestată de fiul lui René, Ioan al II-lea de Lorena 1460-1464 și de regele Carol al VIII-lea al Franței, care a reluat pretențiile angevine, după 1493.
	Alfonso al II-lea (1448-1495)	25 ianuarie 1494 - ianuarie 1495	Ippolita Maria Sforza (10 octombrie 1465) trei copii Trogia Gazzela doi copii	fiul lui Ferdinand I. A abdicat în fața invaziei regelui Carol al VIII-lea al Franței și s-a retras într-o mpnpstire, unde a murit în decembrie 1495.
	Ferdinand al II-lea (Ferrantino) (1469-1496)	ianuarie 1495 - 7 septembrie 1496	Ioana de Neapole (1496) fără copii	fiul lui Alfonso al II-lea. Domnia sa a fost contestată de regele Carol al VIII-lea al Franței.
	Frederic (1452-1504)	7 septembrie 1496 - 1501	Ana de Savoia (11 septembrie 1478) un copil Isabela del Balzo (28 noiembrie 1486) cinci copii	fiul lui Ferdinand I. Regatul a fost cucerit de către regii Ludovic al XII-lea al Franței și Ferdinand al II-lea al Aragonului, iar Frederic a murit în exil la Tours.
Stăpânirea franceză (1501-1504)
	Ludovic al III-lea (1462-1515)	1501-1504	Ioana de Berry (8 septembrie 1476) fără copii Ana de Bretania (8 ianuarie 1499) patru copii Maria Tudor (9 octombrie 1514) fără copii	Preluând pretențiile Angevine, a cucerit regatul, însă a fost nevoit să îl abandoneze fostului aliat, regele Ferdinand al Aragonului după bătălia de la Garigliano din 1503. Succesorii săi au continuat să emită pretenții asupra regatului până în 1559.
Casa de Trastamara (1504-1516)
	Ferdinand al III-lea (1452-1516)	1504 - 23 ianuarie 1516	Isabela I a Castiliei (19 octombrie 1469) cinci copii Germaine de Foix (1505) fără copii	fiul regelui Ioan al II-lea al Aragonului. A cucerit regatul ca urmare a bătăliei de la Garigliano.
	Ioana a III-a (1479-1555)	23 ianuarie 1516 - 12 aprilie 1555	Filip de Austria (1496) șase copii	fiica lui Ferdinand al III-lea. Nefiind în capacitatea de conduce din cauza instabilității mentale, domnia a fost exercitată de către fiul ei, Carol, iar apoi de nepotul său, Filip.
Casa de Habsburg (1516-1647)
	Carol al IV-lea (1500-1558)	23 ianuarie 1516 - 25 iulie 1554	Isabela a Portugaliei (10 martie 1526) trei copii	fiul lui Filip de Austria și al Ioana a III-a. also Împărat romano-german și rege al Spaniei, a condus regatul ca urmare a incapacității mamei sale. A cedat conducerea către fiul său, Filip în 1554.
	Filip I (1527-1598)	25 iulie 1554 - 13 septembrie 1598	Maria Manuela de Portugalia (1543) un copil Maria I a Angliei (1554) fără copii Elisabeta de Valois (1559) doi copii Ana de Austria (4 mai 1570) cinci copii	fiul lui Carol al IV-lea.
	Filip al II-lea (1578-1621)	13 septembrie 1598 - 31 martie 1621	Margareta de Austria (18 aprilie 1599) cinci copii	fiul lui Filip I
	Filip al III-lea (1605-1665)	31 martie 1621 - 1647	Elisabeta de Bourbon (1615) șapte copii Mariana de Austria (1649) cinci copii	fiul lui Filip al II-lea. Napolitanii s-a răsculat împotriva viceregilor spanioli, instituind Republica napolitană.
Republica napolitană (1647-1648)
	Henric al II-lea de Guise (1614–1664)	22 octombrie 1647 - 5 aprilie 1648	nicio căsătorie lipsită de controverse	Preluând pretențiile Angevine, Henric a fost numit doge al Republicii napolitane. El a fost capturat în timp ce Napoli era recucerit de către armata lui Filip al III-lea.
Casa de Habsburg (1647-1700)
	Filip al III-lea (1605-1665)	1648 - 17 septembrie 1665	Elisabeta de Bourbon (1615) șapte copii Mariana de Austria (1649) cinci copii	fiul lui Filip al II-lea.
	Carol al V-lea (1661-1700)	17 septembrie 1665 - 1 noiembrie 1700	Maria Luiza de Orléans (19 noiembrie 1679) fără copii Mariana de Neuburg (14 mai 1690) fără copii	fiul lui Filip al III-lea
Războiul Succesiunii Spaniole (1701—1714)
În timpul Războiului de succesiune la tronul Spaniei, coroana Neapolelui a fost contestată de către Filip de Anjou din Casa de Bourbon și de Carol de Austria din Casa de Habsburg. Războiul s-a încheiat cu tratatul de la Rastatt, care a acordat Neapole lui Carol de Austria.
Casa de Habsburg (1714-1734)
	Carol al VI-lea (1685-1740)	7 martie 1714 - 2 iunie 1734	Elisabeta Cristina de Brunswick-Wolfenbüttel (1 august 1708) patru copii	fiul împăratului Leopold I. strănepot al lui Filip al II-lea și pretendent Habsburg la coroana Spaniei, el a cucerit Napoli în Războiul Succesiunii Spaniole, însă l-a pierdut în favoarea Spaniei în 1734, în timpul Războiului Succesiunii Polone.
Casa de Bourbon (1734-1799)
	Carol al VII-lea (1716-1788)	2 iunie 1734 - 6 octombrie 1759	Maria Amalia de Saxonia (1738) 13 copii	fiul lui Filip de Anjou. Armatele sale au cucerit Napoli în 1734, în timpul Războiului de succesiune la tronul Poloniei. În 1738, prin tratatul de la Viena, Neapole a fost recunoscut ca regat independent sub o ramură colaterală a Bourbonilor spanioli.
	Ferdinand al IV-lea (1751-1825)	6 octombrie 1759 - 23 ianuarie 1799	Maria Carolina de Austria (12 mai 1768) 17 copii Lucia Migliaccio (27 noiembrie 1814) fără copii	fiul lui Carol al VII-lea. Confruntat cu invazia franceză, care a instaurat Republica Parthenopaeană.
Republica Parthenopaeană (1799)
	Directory	23 January 1799 – 13 June 1799		Instituită de armata franceză revoluționară, însă încheiată în urma unei contrarevoluții țărănești.
Casa de Bourbon (1799-1806)
	Ferdinand al IV-lea (1751-1825)	13 iunie 1799 - 30 martie 1806	Maria Carolina de Austria (12 mai 1768) 17 copii Lucia Migliaccio (27 noiembrie 1814) fără copii	fiul lui Carol al VII-lea. restaurat după desființarea Republicii Parthenopaeene.
Napoleon I al Franței (1806-1815)
	Iosif I (1768-1844)	30 martie 1806 - 8 iulie 1808	Julie Clary (1 august 1794) trei copii	fiul lui Carlo Buonaparte. Instalat de către fratele său Napoleon Bonaparte ca rege al Neapolelui, ulterior înlocuit cu cumnatul său, Joachim Murat.
	Ioachim I (1767-1815)	1 august 1808 - 22 mai 1815	Caroline Bonaparte (1 august 1794) trei copii	Fiul lui Pierre Murat-Jordy. Instalat de către cumnatul său Napoleon I ca rege al Neapolelui. Depus și executat la Pizzo, Calabria după Cele o sută de zile.
Casa de Bourbon (1815-1816)
	Ferdinand al IV-lea (1751-1825)	22 mai 1815 - 8 decembrie 1816	Maria Carolina de Austria (12 mai 1768) 17 copii Lucia Migliaccio (27 noiembrie 1814) fără copii	Fiul lui Carol al VII-lea. Restaurat la conducerea regatului după sfârșitul lui Joachim Murat. A unit Regatul Neapolelui cu cel al Siciliei în Regatul celor Două Sicilii creat în 1816, luând noul titlu de Ferdinand I, rege al Celor două Sicilii.

Vezi și

• Regatul Neapolelui

Note