În anul 1925, întâlnirea cu Heidegger devine un eveniment major în viața ei, atât pe plan intelectual cât și amoros. Era foarte tânără, drăguță și plină de admirație față de maestrul său, cu 15 ani mai în vârstă. În 1929, ea obține o bursă de studii care îi permite să lucreze până în anul 1933 la o biografie a lui Rahel Varnhagen, o femeie de litere evreică din epoca romantismului german. Lucrarea nu va apărea până în 1958. Sub influența lui Kurt Blumenfeld, președintele organizației sioniste, a devenit conștientă de identitatea ei evreiască în timp ce Jaspers încerca s-o determine să adere la esența germană a lui Max Weber.
A fost arestată de Gestapo în 1933, a reușit să scape și s-a refugiat în Franța. În 1941 a ajuns în SUA, unde inițial a scris pentru ziarul de limba germană „Aufbau” și a lucrat la editura „Schoken Books”, ocupând în același timp poziții-cheie în diverse organizații evreiești.
În 1951 a apărut monografia monumentală „Originile totalitarismului” ("The Origins of Totalitarianism"), în care analiza mecanismelor care au făcut posibilă instaurarea unor regimuri totalitare, fasciste sau comuniste, este completată de evidențierea structurilor care le asigura menținerea, precum și a consecințelor antiumane pe care le generează. În anii '60 și '70 a ținut cursuri la mai multe universități (Berkeley, Princeton, Chicago) și la New School for Social Research (New York). A scris pentru numeroase ziare și reviste, între care "Review of Politics", "Journal of Politics", "The New Yorker", "Social Research". În prelegerile publicate sub titlul "The Life of the Mind" („Viața cugetării”) își exprimă îngrijorarea în privința neputinței filosofiei de a influența în bine acțiunile oamenilor. A murit la New York pe 4 decembrie1975.
În 1929, anul în care disertația ei a fost publicată, se căsătorește la Berlin cu Günther Stern, cunoscut mai târziu ca Günther Anders. Ei divorțează în anul 1937. În anul 1932, Hannah Arendt a fost profund tulburată de rapoartele care spuneau că Heidegger a ținut discursuri la întâlnirile naziștilor. Ea i-a scris, rugându-l să nege că a fost atras de nazism. Heidegger a replicat că nu caută să nege zvonurile (care erau adevărate) și a asigurat-o că sentimentele lui pentru ea sunt neschimbate. Fiind evreică în Germania Nazistă, Arendt a fost prevenită de o viață în care va fi discriminată. Ea a studiat antisemitismul pentru câtva timp înainte de a fi arestată și pentru scurt timp întemnițată de către Gestapo în anul 1933.
.jpg)
.jpg){kind=small}
