Focul Viu este un fenomen natural datorat emanației de gaze naturale care ies la suprafață prin fisurile scoarței terestre formând flăcări ce ard, aprinse fiind de razele solare (sau de către oameni dacă flacăra se stinge).
Fundamentul apariției fenomenului este reprezentat de existența depozitelor subterane de hidrocarburi.
Elemente caracteristice
Se pot vedea flăcări care izbucnesc din pămant înălțându-se în bătaia vântului, uneori cu o înălțime mai mare, alteori abia pâlpâinde - depinde foarte mult de presiunea gazelor din interior și de starea vremii: la fel de bine pot fi stinse temporar.
Dacă plouă puternic se poate vedea cum bolborosește apa în locurile pe unde iese gazul.
Aria pe care are loc fenomenul are suprafața relativă a unei camere - 25 mp .
Acces
Se ajunge[3][4] folosind drumul de pe valea Slănicului – DJ 203 K, care pornește de pe DN2 (E85) de la Mărăcineni spre Săpoca (imediat înainte de a intra pe podul de peste Buzău), urmând ruta Beceni-Vintilă Vodă-Mânzălești-Lopătari-Terca. Pînă la Lopătari drumul este asfaltat. De la Lopătari însă, accesul la obiectivul turistic continuă pe un drum neasfaltat de aproximativ 7 km cu terasamentul degradat, lipsind indicatoarele. În apropiere relativă de Focurile Vii, drumul devine accesibil numai camioanelor mari și tractoarelor forestiere.
De la locul până unde se poate înainta maxim cu o mașină mică, se merge inițial pe lângă firul apei până la o punte de pe dreapta, drumul după locul cu pricina fiind impracticabil ulterior. De aici trebuie traversat Slănicul pe malul stâng pentru a sui coasta dealurilor.
Suprafața focurilor este destul de mică și se poate rata ușor, traseul fiind nemarcat. Drumul se realizeaza cam în 30-35 minute de mers, dar cu rătăceli și cu ocolișuri cu tot poate sui la 45-55 min.
Originea numelui
Denumirea provine de la faptul că flăcările ard cvasipermanent fiind vizibile uneori de departe, mai ales noaptea și în perioadele în care frunzișul arboretelor este în cantitate redusă.
