Federația Mondială de Badminton (în engleză Badminton World Federation, acronim BWF) este organismul internațional de conducere al badmintonului, recunoscut de Comitetul Olimpic Internațional (CIO). A fost fondată în 1934 ca Federația Internațională de Badminton (IBF) cu nouă țări membre (Canada, Danemarca, Anglia, Franța, Irlanda, Țările de Jos, Noua Zeelandă, Scoția și Țara Galilor). În 1981, IBF a fuzionat cu Federația Mondială de Badminton, iar pe data de 24 septembrie 2006, la Adunarea Generală Extraordinară de la Madrid, numele organizației a fost schimbat în Federația Mondială de Badminton (BWF).[1]
Când a fost fondat BWF (ca IBF), sediul său central era situat în Cheltenham, Regatul Unit. Sediul central a fost mutat în Kuala Lumpur, Malaezia, la 1 octombrie 2005.[2] Poul-Erik Høyer Larsen este actualul președinte.[3] BWF are în prezent 176 de națiuni membre din întreaga lume, organizate în 5 confederații continentale.
BWF lucrează în cooperare cu organisme regionale de conducere pentru a promova și dezvolta badmintonul în întreaga lume, acestea sunt:[4]
Mai jos este lista președinților din 1934:[5]
BWF organizează în mod regulat șapte evenimente internaționale majore de badminton și două evenimente pentru parabadminton:
Turnee majore:
Campionate mondiale
Alte turnee majore:
Para turnee majore:
Evenimente ce nu mai au loc în mod regulat:
Cupa Mondială a fost suspendată din 1997. Cu toate acestea, BWF a reînviat evenimentul în 2005 (cu China ca gazdă), dar doar ca turneu pe invitație. China a câștigat aurul în toate cele 5 categorii.
Turneele de gradul 2, cunoscute sub numele de BWF World Tour au fost organizate în șase niveluri, cu puncte diferite în clasamentul mondial, în ordinea în care sunt:
Evenimentele care au avut loc anterior din 2007 până în 2017 sunt:
Turneele de gradul 3, cunoscute sub numele de Circuitul Continental, au fost organizate pe trei niveluri, cu puncte diferite în clasamentul mondial, în ordinea în care sunt: