De-a lungul carierei a cules peste nouă mii de cântecefolclorice și a publicat articole și cărți în scopul de a face cunoscută valoarea folclorului muzical românesc în țară și în străinătate. A colaborat cu publicații importante de peste hotare și a fost membră a Societății Internaționale de Folclor. A scris o biografie a lui Brăiloiu și a tradus și editat operele complete ale acestuia.
În 1996 a publicat biografia lui Constantin Brăiloiu. A editat lucrările acestuia în opt volume, dintre care primele șase apărute în intervalul 1967–1998,[4] iar ultimele două, în anii 2008 și 2010.[3]
Emilia a fost unul dintre cei șase copii ai dirijorului de cor Gheorghe Comișel și sora mai mare a compozitoruluiFlorin Comișel. Irina Dragnea, fiica Emilei Comișel, a ales tot o carieră muzicală și a colaborat alături de mama sa.[6]
La vârsta de 95 de ani a suferit un accident cerebral în urma căruia nu a reușit să se recupereze.[6]
Lucrări
Volume
Folclorul copiilor. Studiu și antologie, Editura Muzicală, București, 1982, 311 p.
Studii de etnomuzicologie vol. 1, Editura Muzicală, București, 1986, 276 p. vol. 2, Editura Muzicală, București, 1992, 265 pag. ISBN 9734201247
Constantin Brăiloiu (1893–1958), Editura Academiei Române, București, 1996, 126 p. ISBN 973270473X
Lucrări didactice
Curs de folclor muzical vol. 1, manuscris, București, 1964 vol. 2, manuscris, București, 1966
Folclor muzical, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967, 470 p.
Studii și articole
Recitativul epic al baladei, supliment la „Muzica”, IV, nr. 6, București, 1954
Pe urmele lui Béla Bartók în Hunedoara, în „Muzica”, V, nr. 9, București, 1955 (în colaborare cu Mariana Rodan-Kahane)
The Rumanian Popular Ballad, în Studia Memoriae Bela Bartók, Aedes Academiae Bélae Bartók Sacra, Budapesta, 1956
Preliminarii la studiul științific al doinei, în „Revista de folclor”, IV, nr. 3, București, 1959
Le folklore musical roumain depuis 1945, în „Acta Musicologica”, Vol. 32, Fasc. 2-3, Basel, 1960
Traditional Musical Instruments of the Rumanian People, în „Rumanian Review”, 15, nr. 1, București, 1961
Contribuție la cunoașterea eposului popular cîntat (Recitativul epic), în „Revista de folclor”, VII, nr. 3-4, București, 1962
La musique de la ballade populaire roumaine, în „Ethnomusicologie III. Le Colloques de Wegimont”, IV, Paris-Bruxelles, Elsevier, 1964
Le folklore des coutumes. Les musiques du rituel nuptial roumain. Elements communs dans le folklore roumaine et le folklore des autres pays balkaniques, în „Revue des etudes Sud-est europeennes”, nr. 3-4, București, 1964
Constantin Brăiloiu, în „Studii de muzicologie”, vol. I, Editura Muzicală, București, 1965
Structura melodică a dansurilor populare. Contribuții la studiul structurii muzicale populare, în „Revista de etnografie și folclor”, 10, nr. 4, București, 1965
Aportul lui Constantin Brăiloiu la dezvoltarea folcloristicii muzicale românești, în „Revista de etnografie și folclor”, 11, nr. 5-6, București, 1966
Tradiție și inovație în creația populară, în „Muzica”, XVI, nr. 5, București, 1966
Contribuția etnomuzicologiei contemporane la definirea raportului național-universal în muzica folclorică, în vol. „Național și universal în muzică”, Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, 1967
Despre forma arhitectonică în muzica populară, în „Muzica”, XVII, nr. 2, București, 1967
Elemente comune în folclorul muzical al popoarelor sud-est europene, în „Studii și cercetări de istoria artei”, tom. 15, nr. 2, București, 1968
Genurile muzicii populare românești. Doina, în „Studii de muzicologie”, vol. V, Editura Muzicală, București, 1969
Melodii cu refren: Cântecul propriu-zis, în „Studii de muzicologie, vol. VI, Editura Muzicală, București, 1970
Folclorul în România secolelor XVII și XVIII, în „Studii de muzicologie”, vol. IX, Editura Muzicală, București, 1973
Obiceiuri și genuri folclorice atestate de Dimitrie Cantemir și actualitatea lor, în „Muzica”, 23, nr. 9, București, 1973
Plurifuncționalitatea unor genuri folclorice, în „Studii de muzicologie”, vol. X, Editura Muzicală, București, 1974
Aspects du folkore roumain au Moyen-Âge, du XIIIe au XVe siècle, în „Muzica”, 25, nr. 11, București, 1975
Un style musical libre dans le folklore roumain, în „Revue Roumaine d'Histoire de l'Art”, Tome 13, București, 1976
Coordonate ale formei libere în creația folclorică, în „Studii de muzicologie”, vol. XIV, Editura Muzicală, București, 1979
Cîntecul liric din Oltenia, în „Mehedinți. Istorie și cultură”, nr. 2, Drobeta Turnu-Severin, 1980.
Culegeri de folclor
Cîntece populare și creații în stil popular, Editura Cartea Rusă, București, 1950 (în colaborare)
Din folclorul nostru, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1953, 382 p. (în colaborare cu Mariana Rodan-Kahane)
Antologie folclorică din ținutul Pădurenilor (Hunedoara), Editura Muzicală, București Ediția 1, 1959, 143 p. Ediția 2, 1964, 178 p. (revăzută, agăugită și semnată de Emilia Comișel)
Pentru activitatea sa, Emilia Comișel a fost onorată cu mai multe ordine și medalii. A fost distinsă cu medaliile Ordinul Muncii, clasa a III-a (1965) și Ordinul Meritul Cultural, clasa a IV-a (1969), Premiul Academiei Române (1982), iar Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România i-a decernat trei premii (1980, 1982) și marele premiu pe anul 2008. În martie 2000, a fost numită cetățean de onoare al municipiului Ploiești.[3]
Decorații
Ordinul național „Pentru Merit” în grad de Cavaler (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”[9]
