Criza din Marea Neagră este o escaladare a tensiunilor militare dintre Federația Rusă și Ucraina, ultima susținută de unele state membre NATO. Conflictul a început în 2014 când Federația Rusă a anexat Crimeea și a sprijinit forțele separatiste pro-ruse din Donbass să lupte pentru crearea republicilor autonome Donetsk și Luhansk. Acordurile pentru încetarea focului au fost deseori încălcate,[1] iar Ucraina a cerut vehement Statelor Unite ale Americii să adere la NATO. Federația Rusă condusă de președintele Vladimir Putin nu acceptă încă un stat membru NATO în preajma sa, astfel a început să-și mobilizeze armata la frontieră cu Ucraina.[2] [3][4]
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că armata ucraineană face tot posibilul pentru respectarea armistițiul în estul țării, însă este obligată să apere țara, dacă se va pune această problemă. [5]
SUA intenționează să oprească criza care durează de 7 ani și să intervină militar împotriva separatiștilor. Inițial, au intenționat să trimită două distrugătoare în Marea Neagră, dar au renunțat. [6]
Federația Rusă continuă escaladarea tensiunilor, trimițând 15 nave militare în Marea Neagră, mobilizează trupele și blindatele rusești din Transnistria și a organizat noi exerciții în Marea Neagră. [7][8]
Joe Biden, presedintele SUA, i-a propus lui Putin un summit într-o țară terță în „următoarele luni” pentru a "construi o relație stabilă și previzibilă cu Rusia" [9].
SUA sancționează Federația Rusă și expulzează 10 diplomați ruși de la Washington ca răspuns la o serie de atacuri cibernetice și la ingerințele în alegerile prezidențiale din 2020, acțiuni atribuite Moscovei,iar Rusia reacționează la sancțiunile impuse de SUA și expulzează, la rândul ei, zece diplomați americani.[10] [11]
Marea Britanie trimite un distrugător și o fregată antisubmarin în Marea Neagră și are pregătite de intervenție avioane F-35. [12]