Stănița este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Chicerea, Ghidion, Poienile Oancei, Stănița (reședința), Todireni, Veja și Vlădnicele.[3]
Comuna se află aproape de extremitatea estică a județului, la limita cu județul Iași. Este străbătută de șoseaua județeană DJ280, care o leagă spre nord-vest de Bâra și mai departe în județul Iași de Oțeleni și Strunga (unde se termină în DN28); și spre sud-est în județul Iași de Dagâța și în județul Vaslui de Băcești (unde se termină în DN15D).[4] Prin comună trece și calea ferată Roman-Buhăiești, pe care este deservită de halta Stănița.[5]
Componența etnică a comunei Stănița
Români (88,01%)
Alte etnii (0%)
Necunoscută (11,99%)
Componența confesională a comunei Stănița
Ortodocși (87,49%)
Alte religii (0,41%)
Necunoscută (12,1%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Stănița se ridică la 1.702 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.966 de locuitori.[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,01%), iar pentru 11,99% nu se cunoaște apartenența etnică.[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,49%), iar pentru 12,1% nu se cunoaște apartenența confesională.[8]
Comuna Stănița este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Laurențiu-Bebi Todireanu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2000. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Sus a județului Roman și era formată din satele Buzdugi, Călugărița, Chicera, Fundu Poenei, Piscu Rusului, Poenele Oncei, Stănița, Tarnița, Todireni, Veja-Clăcași, Veja-Lingurari și Vlădnicelele, având în total 2409 locuitori. În comună funcționau cinci biserici și o școală mixtă.[10] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2712 locuitori în satele Chicerea, Fundu Poienii, Poienile Oancei, Stănița, Todireni, Răzăși, Buzdugu, Chichirdicu, Tarnița, Veja-Clăcași, Veja-Lingurari și Vlădnicelele.[11]
În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași). În 1968, ea a trecut la județul Neamț; tot atunci, au fost desființate satele Chichirdic și Fundu Poienii (comasate cu Todireni).[12][13]
Roman (50.713 loc.)
Bicaz (6.543 loc.) · Roznov (8.593 loc.) · Târgu Neamț (18.695 loc.)
Agapia · Alexandru cel Bun · Bahna · Bălțătești · Bâra · Bârgăuani · Bicaz-Chei · Bicazu Ardelean · Bodești · Boghicea · Borca · Borlești · Botești · Bozieni · Brusturi · Cândești · Ceahlău · Cordun · Costișa · Crăcăoani · Dămuc · Dobreni · Dochia · Doljești · Dragomirești · Drăgănești · Dulcești · Dumbrava Roșie · Farcașa · Făurei · Gâdinți · Gârcina · Gherăești · Ghindăoani · Girov · Grințieș · Grumăzești · Hangu · Horia · Icușești · Ion Creangă · Mărgineni · Moldoveni · Negrești · Oniceni · Păstrăveni · Pâncești · Pângărați · Petricani · Piatra Șoimului · Pipirig · Podoleni · Poiana Teiului · Poienari · Răucești · Războieni · Rediu · Români · Ruginoasa · Sagna · Săbăoani · Săvinești · Secuieni · Stănița · Ștefan cel Mare · Tarcău · Tașca · Tazlău · Tămășeni · Timișești · Trifești · Tupilați · Țibucani · Urecheni · Valea Ursului · Văleni · Vânători-Neamț · Zănești