Comuna se află la extremitatea sud-vestică a județului, în zona montană de la limita cu județele Covasna și Vrancea, pe cursul superior al râului Cașin. Este deservită de șoseaua județeană DJ115, care o leagă spre nord de Cașin și Onești (unde se termină în DN11).[2]
Demografie
Componența etnică a comunei Mănăstirea Cașin
Români (93,52%)
Alte etnii (0,22%)
Necunoscută (6,26%)
Componența confesională a comunei Mănăstirea Cașin
Ortodocși (92,42%)
Alte religii (1,22%)
Necunoscută (6,36%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mănăstirea Cașin se ridică la 4.922 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.730 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,52%), iar pentru 6,26% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,42%), iar pentru 6,36% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
Comuna Mănăstirea Cașin este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, George-Adrian Bucur[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Trotuș a județului Bacău și era formată din satele Dezrobiți, Mănăstirea Cașin, Suseni și Lupeni, având în total 2509 locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 29 de elevi înființată în 1865, o fabrică de petrol și o biserică (fosta biserică a mănăstirii Cașin), cel mai mare proprietar de terenuri fiind statul român.[7] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 3458 de locuitori în satele Mănăstirea Cașin, Ferăstrău, Haloș, Cârjău, Pârvulești și Suseni.[8] Legea administrației din 1931 consemnează satele: Dezrobiții Mănăstirea Cașin, Ferăstrău, Haloș, Lupeștii Cârjeu, Pârvulești și Suseni.[9]
În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat. Tot atunci, s-au desființat satele Ferăstrău și Haloș, comasate respectiv cu satele Mănăstirea Cașin și Pârvulești, iar satul Lupeștii Cârjeu a luat numele de Lupești.[10][11]
Monumente istorice
În comună se află fosta mănăstire Cașin, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din 1656–1657. Ansamblul cuprinde biserica „Sfinții Voievozi” (1655–1657), ruinele casei domnești a lui Gheorghe Ștefan (secolul al XVII-lea), ruinele școlii domnești (secolul al XIX-lea), ruinele chiliilor și turnului-clopotniță (1657) și zidul de incintă (1657, refăcut în 1820–1830).
