Localizarea în cadrul județuluiLocalizarea în cadrul județului
Comăna în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)Comăna în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)
Comăna de Jos, localitatea de reședință, a fost un important centru administrativ al Țării Făgărașului pe vremea când Ștefan Mailat era principe al Transilvaniei. De aici era administrată partea răsăriteană a Țării Făgărașului. Aici exista un scaun de judecată format din 12 asesori, câteva domenii ale principelui și conacul familiei nobiliare Mailat.
Comuna Comăna este situată pe cursul mijlociu al râului Olt, la poalele grupei centrale a Muntilor Perșani. Cuprinde un culoar depresionar drenat de Olt, Culoarul Comăna si o parte din latura estică a Podișului Hârtibaciului. Afluenții Oltului pe teritoriul comunei sunt Crăița și Valea Ticușului de pe partea dreaptă, Valea Comănii și Sărata de pe partea stângă.
Distanța față de cel mai apropiat oraș, Rupea este de 20 km, iar de municipiul Făgăraș, comuna Comăna se află la 27 km.
Rețeaua de transport
Comuna Comăna este străbatută de DN1S, care face legătura între DN13, E60 (Hoghiz) și DN1, E68 (Șercaia). DJ 104 K leagă Comăna de Jos de Bunești, iar DJ 104 N unește Comăna de Jos cu Comăna de Sus.
Pentru accesul la transportul pe calea ferată, locuitorii comunei Comăna folosesc gările Șercaia și Rupea.
Demografie
Componența etnică a comunei Comăna
Români (75,37%)
Romi (18,59%)
Necunoscută (5,91%)
Altă etnie (0,11%)
Componența confesională a comunei Comăna
Ortodocși (88,49%)
Penticostali (2,75%)
Greco-catolici (1,65%)
Necunoscută (5,99%)
Altă religie (1,1%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Comăna se ridică la 2.721 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.635 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (75,38%), cu o minoritate de romi (18,6%). Pentru 5,92% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[5]
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,5%), dar există și minorități de penticostali (2,76%) și greco-catolici (1,65%). Pentru 5,99% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]
Politică și administrație
Comuna Comăna este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Mihai Dragomir[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
Cetate sătească de apărare din secolul al XII-lea, situată pe Valea Comănii;
Vestigii ale unor așezări dacice și prefeudale pe locul numit „Gruiul Văcarului” situat în lunca inundabilă a Oltului, cercetat în anul 1970;
Tezaur monetar, descoperit la Comăna de Sus;
Râul Olt, desparte comuna în „Ardeal” si „Țara Făgărașului”, satele de pe malul drept al Oltului, Crihama și Ticușu Nou, făcând parte în perioada interbelică din Județul Târnava Mare.
Comăna de Jos
Biserica greco-catolică cu picturi originale, a doua ca vechime după cea din Voivodeni, Țara Făgărașului, despre care există mărturii că ar fi primit veșminte si odoare de la domnitorul Țării Românești, Șerban Cantacuzino. Biserica este ridicată după stilul bisericilor de lemn, la vremea aceea fiind printre primele biserici ridicate din piatră din Țara Făgărașului (1512).
Rezervație arhitectonică, părțile centrale ale satelor Comăna de Jos, Comăna de Sus și Crihalma.
Atracții locale
Munții Perșani, cu versanți lini și numeroase fenomene carstice: peșteri, doline, lapiezuri etc. Fenomene vulcanice. Tufuri.
Pe Râul Comana există 15 km de drum forestier, indicat pentru cicloturism. Peisaj de pădure nemorală (fag, carpen, gorun). Specii cinegetice protejate (urs brun, cerb carpatin, vulpe, râs, iepure sălbatic, șoim) și plante endemice: Hepatica Transilvanica.
