Colinele Elanului este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în Moldova, pe teritoriul estic al județului Vaslui.
Localizare
Aria naturală se întinde în extremitatea sud-estică a județului Vaslui (aproape de limita de graniță cu județul Galați), pe teritoriile administrative ale comunelor: Berezeni, Găgești și Vutcani[2]; și este străbătută de drumul județean DJ244B, care leagă localitatea Giurcani de satul Poșta Elan.
Descriere
Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[3] și se întinde pe o suprafață de 755 hectare[4].
Situl reprezintă o zonă naturală (mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate și pajiști xerofile) încadrată în bioregiunea stepică a Depresiunii Elanului aparținând Podișului Bârladului (subunitate geomorfologică a Podișului Moldovenesc); ce dispune de două tipuri de habitate: Stepe ponto-sarmatice și Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice[5].
Floră
Capul-șarpelui (Echium russicum)
Arealul sitului adăpostește și conservă mai multe elemente floristice continental-pontice, specifice stepelor (aflate în estul țării) Podișului Moldovei.
La baza desemnării sitului se află trei specii floristice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[6]; astfel: capul-șarpelui (Echium russicum), târtanul (Crambe tataria) și stânjenelul sălbatic (Iris aphylla ssp. hungarica).
Alte specii floristice semnalate în perimetrul ariei naturale: bujorul de stepă (Paeonia tenuifolia), un endemism (pentru acest sit[7] din specia Palimbia rediviva ce aparține familiei Apiaceae[8], vinetele (Centaurea marschalliana), o brândușă din specia Colchicum fominii, belivalie sarmațiană (Bellevalia sarmatica), coșaci pubiflori (Astragalus pubiflorus), buruiana talanului (Adonis volgensis) sau dedițel vânăt (Pulsatilla montana)[9].
Conacul Constantin Corbu din Mălăiești (azi Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică), construcție secolul al XIX-lea, monument istoric (cod LMI VS-II-m-B-06853.02).
Situl arheologic de la Giurcani (necropole atribuite perioadelor: sec. II - IV p. Chr., Epoca romană, Epoca bronzului).
.jpg)
