PROFILBARU.COM

Date personale
Albert I
Rege al Belgiei

Poreclă	Koning-Ridder, Koning-Soldaat, Knight King, Soldier King, Roi-Chevalier, Roi-Soldat
Născut	8 aprilie 1875(1875-04-08) Bruxelles, Belgia
Decedat	17 februarie 1934 (58 de ani) Marche-les-Dames, Belgia
Înmormântat	Koninklijke Crypte[*]
Cauza decesului	moarte accidentală[] (climbing accident[][[climbing accident \|]])
Părinți	Prințul Filip, Conte de Flandra Prințesa Marie de Hohenzollern-Sigmaringen
Frați și surori	Baudouin al Belgiei Josephine van België[*] Prințesa Joséphine Caroline a Belgiei Prințesa Henriette a Belgiei
Căsătorit cu	Elisabeta de Bavaria
Copii	Leopold al III-lea al Belgiei Prințul Carol, Conte de Flandra Marie-José, regină a Italiei
Cetățenie	Belgia^[1]
Religie	Biserica Catolică
Ocupație	entomolog[] alpinist[] militar politician rock climber[*] monarh
Limbi vorbite	limba franceză limba neerlandeză
Apartenență nobiliară
Titluri	Prinz von Sachsen-Coburg und Gotha[] Rege al belgienilor[] Duce al Saxoniei[] Prins van België[][[Prins van België \|]]
Familie nobiliară	Casa de Saxa-Coburg și Gotha
Domnie
Domnie	23 decembrie 1909 – 17 februarie 1934
Predecesor	Leopold II
Succesor	Leopold III
Semnătură

Modifică date / text

Albert I (n. 8 aprilie 1875, Brussel, Regiunea Capitalei Bruxelles, Belgia – d. 17 februarie 1934, Rochers de Marche-les-Dames^⁠(d), Valonia, Belgia) a fost rege al Belgiei din 1909 până în 1934.

Tinerețea

Născut Albert Léopold Clément Marie Meinrad (germană Albrecht Leopold Clemens Marie Meinrad) la Bruxelles, a fost al cincilea copil și al doilea fiu al Prințului Filip, Conte de Flandra și a soției lui Prințesa Marie de Hohenzollern-Sigmaringen. Tatăl său era al treilea fiu al regelui Leopold I al Belgiei, care a fost primul rege al belgienilor și fratele mai mic al regelui Leopold al II-lea. Mama sa era rudă a kaiserului Wilhelm al II-lea al Germaniei și membră a familiei Hohenzollern (era sora regelui Carol I al României). La naștere, Albert era al patrulea în linia de succesiune la tronul din Belgia.

Când singurul fiu legitim al unchiului său Leopold al II-lea a murit în copilărie și fratele mai mare al lui Albert, Prințul Baudouin al Belgiei, care fusese instruit pentru a deveni rege, a murit în tinerețe, Albert, la vârsta de 16 ani a devenit în mod neașteptat moștenitor (după tatăl său) al coroanei belgiene. Retras și studios, Albert s-a pregătit singur pentru sarcina regală. În adolescență, Albert era concentrat pe situația clasei muncitoare a Belgiei și a călătorit incognito în mai multe districte ale clasei muncitoare pentru a observa condițiile de trai ale oamenilor.

La scurt timp după ascensiunea sa la tron în 1909, Albert a efectuat un tur extins al Congo belgian care fusese anexat Belgiei în 1906 găsind zona în mare sărăcie. La întoarcerea în Belgia a recomandat reforme pentru protejarea populației autohtone și a continuat progresul tehnologic în colonie.

Căsătorie

Albert s-a căsătorit la München la 2 octombrie 1900 cu ducesa Elisabeta Gabrielle Valérie Marie de Bavaria, o prințesă Wittelsbach pe care o întâlnise la o înmormântare. Elisabeta, fiica ducelui Karl-Theodor și a infantei Maria Josepha a Portugaliei, s-a născut la Castelul Possenhofen din Bavaria, Germania la 25 iulie 1876. Judecând după scrisorile pe care și le-au trimis în timpul logodnei și a căsătoriei, cei doi erau îndrăgostiți unul de celălalt. Împreună au cultivat prietenia cu proeminenți oameni de știință , artiști, matematicieni, muzicieni și filosofi transformând curtea de la Laeken într-un salon cultural.

Copii

Albert și Elisabeta au avut trei copii:

Léopold Philippe Charles Albert Meinrad Hubertus Marie Miguel, Duce de Brabant, Prinț al Belgiei, care mai târziu a devenit al patrulea rege al belgienilor sub numele Leopold al III-lea (n. 3 noiembrie 1901, d. 25 septembrie 1983).

Charles-Théodore Henri Antoine Meinrad, Conte de Flandra, Prinț al Belgiei, Regent al Belgiei (n. 10 octombrie 1903, d. 1 iunie 1983).
Marie-José Charlotte Sophie Amélie Henriette Gabrielle, Prințesă a Belgiei (n. 4 august 1906, d. 27 ianuarie 2001). S-a căsătorit la Roma la 8 ianuarie 1930 cu Prințul Umberto Nicola Tommaso Giovanni Maria, Prinț de Piemont care a devenit regele Umberto al II-lea al Italiei.

Rege al Belgiei

După decesul unchiului său, Leopold al II-lea, Albert îi succede la tron în decembrie 1909. Regii anterior depuseseră jurământul numai în limba franceză; Albert a depus jurământul și în olandeză. El și soția lui, regina Elisabeta, erau populari în Belgia datorită stilului lor simplu de viață, modest și a familiei armonioase, care se afla în contrast cu modul autocratic și viața privată tulbure a lui Leopold al II-lea.

În primii ani de domnie, Albert s-a cantonat strict în rolul său constituțional.^[2]. S-a înconjurat cu personalități liberale ca Jules Ingenbleek, secretarul său, și Harry Jungbluth, șeful casei sale militare ^[3]. De asemenea, a încearcat să apropie monarhia de popor, inclusiv prin eliminarea escortei armate care îl despărțea de mulțime și a permis jurnaliștilor să-l însoțească în călătoriile sale.^[4].

La 8 noiembrie 1910, regele reînvie tradiția discursul tronului, abandonat de Leopold al II-lea. Cu această ocazie, regele călare și familia regală au trecut prin Bruxelles, în aplauzele mulțimii. În drumul său, socialiștii au distribuit pliante în sprijinul votului universal. Discursul regelui s-a axat pe încurajarea artelor, dezvoltarea învățământului, pensii pentru mineri și pentru limită de vârstă, reforme contractului de muncă.^[5].

În preajma Primului Război Mondial, atunci când tensiunea a crescut, țările au început să formeze alianțe. În 1913, regele Albert s-a dus în Franța (în aprilie) și în Germania (noiembrie) pentru a sublinia neutralitatea Belgiei și pentru a avertiza că, în cazul încălcării teritoriul belgian, țara se va apăra. "Eu sunt Saxa-Coburg", a spus regele împăratului german; "Eu sunt, de asemenea, Orléans dar nu pot uita că sunt belgian!"

La începutul Primului Război Mondial, Albert a rezistat cererii germane pentru a muta trupele prin Belgia neutră, în scopul de a ataca Franța. Refuzul de a permite trecerea trupelor a fost bazat pe respectul pentru legile internaționale și preocuparea pentru balanța puterii în Europa, care, la momentul respectiv, cerea ca Belgia să fie o zonă tampon între Germania, Franța și Marea Britanie. De asemenea, regele Albert a protejat interesele belgienilor deoarece o națiune mică ar fi putut cădea pradă cu ușurință unei mari puteri. Când Germania a invadat Belgia (4 august ora 8 dimineața), regele Albert, conform constituției Belgiei, a preluat comanda armatei și i-a ținut pe germani suficient cât Marea Britanie și Franța să pregătească Prima bătălie de pe Marna (6–9 septembrie 1914).

Arbore genealogic

Note

^ LIBRIS, 18 septembrie 2012, accesat în 24 august 2018
^ Laurence Van Ypersele, p. 40.
^ Laurence Van Ypersele, p. 66
^ Laurence Van Ypersele, p. 155.
^ Laurence Van Ypersele, p. 43-46.

Titluri regale
Albert I al Belgiei Casa de Saxa-Coburg și Gotha Ramură a Casei de Wettin Naștere: 8 aprilie 1875 Deces: 17 februarie 1934
Predecesor: Leopold II	Rege al Belgiei 1909–1934	Succesor: Leopold III