Și-a început cariera la Arad după Primul Război Mondial, care atunci făcea parte din România. În 1926 și-a continuat cariera la Brașov.
În 1929, s-a mutat în Ungaria și a devenit jucător la Újpest, unde a devenit de trei ori campion al Ungariei și a câștigat Cupa Europei Centrale în 1929 și Turneul Campionilor în 1930.
Apoi s-a întors în România și a devenit de cinci ori câștigător al Cupei României ca jucător la Rapid București. Tot în perioada Rapid a devenit golgeterul României cu 21 de goluri.
În echipa națională
A jucat de două ori pentru naționala României în 1926-27, înscriind de 3 ori, iar din 1929 până în 1935 a fost membru al naționalei Ungariei și membru al echipei care a participat la Mondialele din 1934. La Cupa Internațională a Europei Centrale, a înscris două hat-trickuri cu Cehoslovacia și cu Elveția.[2]
Ca antrenor
După 1941, a devenit jucător și apoi antrenor al lui Rákóczi Kaposvári.