A fost crescută de Marie Louise de Rohan, contesă de Marsan, guvernantă a copiilor Franței și sora Prințului de Soubise. A primit o educație bună. Élisabeth a fost profund religioasă. A fost devotată fratelui său, regele, și a refuzat să se căsătorească ca să poată rămâne în Franța: în 1777, împăratul Iosif al II-lea a sugerat o căsătorie însă Élisabeth a refuzat având consimțământul fratelui său.
Revoluție
Élisabeth și fratele ei Charles-Philippe, conte d'Artois, au fost conservatorii familiei regale. Spre deosebire de Artois, care, la ordinul regelui, a părăsit Franța la 17 iulie1789, la trei zile după asaltul Bastiliei,[10] Élisabeth a refuzat să emigreze. După ce familia regală a fost transferată de la Palatul Versailles la Palatul Tuileries ea a preferat să rămână cu regele și familia sa decât cu mătușile ei Madame Adélaïde și Madame Victoire la Castelul Bellevue.
A corespondat cu contele d'Artois care era în exil iar una dintre scrisori, în care și-a exprimat opinia că ar fi necesară o intervenție străină pentru restabilirea vechiului regim, a fost interceptată de
Adunarea Națională.
La 9 mai 1794, a fost transferată la Conciergerie și adusă în fața Tribunalului Revoluționar. A fost acuzată că a furnizat fonduri emigranților, că a încurajat rezistența trupelor regale în timpul evenimentelor din 10 august 1792. În timpul procesului, ea a răspuns, atunci când a fost apelată cu "sora tiranului": "Dacă fratele meu ar fi fost așa cum îi spuneți, nu ați fi fost acolo unde sunteți și nici eu nu aș fi unde sunt". Élisabeth a fost condamnată la moarte și ghilotinată în ziua următoare.[11]
Cauza beatificării și canonizării
Élisabeth a murit în mirosul sfințeniei. Potrivit doamnei de Genlis, un parfum de trandafiri a străbătut Place de la Concorde după executarea ei.
În 1953, Papa Pius al XII-lea a recunoscut prin decret caracterul eroic al virtuților sale pur și simplu din cauza martiriului ei. Prințesa a fost declarată slujitoare a lui Dumnezeu și cauza beatificării a fost prezentată oficial la 23 decembrie 1953 de cardinalul Maurice Feltin, arhiepiscopul Parisului.
În 2016 cardinalul André Vingt-Trois, arhiepiscopul Parisului, a reactivat cauza beatificării sale. Părintele Abbé Xavier Snoëk, preot paroh al parohiei Sainte-Élisabeth-din Paris, a fost numit postulator al cauzei (biserică situată în vechiul cartier al Templului unde a fost închisă prințesa), iar în mai 2017 a recunoscut asocierea credincioșilor promotori ai cauzei lor.
La 15 noiembrie 2017 cardinalul Vingt-Trois, după consultarea Conferinței episcopale franceze și a nihil obstat al Congregației pentru Cauzele Sfinților din Roma, speră că procesul va duce la canonizarea doamnei Élisabeth, sora lui Ludovic al XVI-lea.[12], [13]
^Castelot, André, Charles X, La fin d'un monde, Perrin, Paris, 1988, pp. 79-80, ISBN 2-262-00545-1
^Trial and execution (French): de Beauchesne, Alcide-Hyacinthe, La vie de Madame Élisabeth, sœur de Louis XVI, Volume 2, Henri-Plon Éditeur-Imprimeur, Paris, 1870, pp. 199-205, 219-250.
Note: *de asemenea Infante sau Infantă a Spaniei· **de asemenea Arhiducesă de Austria· ***ambele· +Filip a fost primul rege Bourbon al Spaniei, actuala casă regală a țării
.jpg)
