Via Transilvanica se distinge de majoritatea traseelor de drumeții europene prin biodiversitatea sa ridicată, varietatea peisajelor naturale precum și prin moștenirea rurală și modul tradițional de viață păstrat încă în România. Arhitectura și cultura regiunii au fost modelate de români, secui, sași și alte naționalități, ceea ce o face și diversă pentru drumeții din România și din alte țări.[6]
Istoric
Amenajarea traseului a fost inițiată de Asociația Tășuleasa Social (președinte al asociației fiind Alin Uhlmann Ușeriu), organizație neguvernamentală cu sediul în județul Bistrița‑Năsăud, care a folosit ca model organizarea traseelor de pelerinaj precum Drumul Sfântului Iacob. Instalarea marcajelor a fost făcută în mai multe etape între anii 2018 și 2022:[7]
În 2019 au fost marcate secțiunile de drum din județele Suceava (137 km) și Mehedinți (98 km);[10][11][12][13]
În 2020 s-au mai finalizat traseele din județele Mureș, Harghita, Brașov și Sibiu, totalul de drum marcat ajungând la aproximativ 800km;[14][15]
În 2021 s-a finalizat traseul prin județul Caraș-Severin (250 km), totalul amenajat ajungând la 1.077 de kilometri;[16]
În 2022 se finalizează implementarea prin completarea marcajelor din județele Hunedoara (150 km) și Alba și traseul complet e inaugurat în 8 octombrie.[17][18]
Aproximativ 830 km au fost finanțați prin donații, sponsorizări și parteneriate cu companii. O parte din drum s-a realizat prin donarea profitului obținut din vânzarea cărții „27 de pași” a lui Tiberiu Ușeriu, unul dintre principalii ambasadori ai Via Transilvanica.[3]
La pregătirea traseului au participat sute de voluntari, iar la promovarea proiectului au participat ultramaratonistul Tiberiu Ușeriu,[19] actorii Marcel Iureș și Pavel Bartoș,[20] fostul principe Nicholas Medforth-Mills,[17] jurnaliștii Andreea Esca și Andi Moisescu,[21] activistul Dragos Bucurenci,[22] tenismenul Horia Tecău,[23] filosoafa Mihaela Miroiu, realizatorul britanic TV Charlie Ottley și scriitorul Eduard Schneider.[24][25] Christine Thürmer, drumeață germană de lungă distanță și autoare de non-ficțiune, a parcurs întreaga Via Transilvanica și a promovat-o la televiziunea germană și în scris. Una dintre cărțile sale a apărut în limba română, cu titlul Drumeții de lungă distanță, în 2023, iar întregul beneficiu în urma publicării cărții, l-a donat Asociației Tășuleasa Social, care se ocupă, între altele, de lucrările de întreținere a căii care unește, Via Transilvanica.
În anul 2020 s-a estimat că traseul Via Transilvanica a fost vizitat de aproximativ 1.500 de oameni.[26]
În 2023 a primit Premiul Europa Nostra la categoria „Implicarea și conștientizarea cetățenilor” din partea asociației Europa Nostra și a Comisiei Europene.[27] Premiul a fost primit la Timișoara, la începutul lunii septembrie 2023.[28][29]
La 28 septembrie 2023, în cadrul reuniunii la vârf a Patrimoniului Cultural European, desfășurate la Veneția (Italia), au fost sărbătoriți, într-o ceremonie, câștigătorii Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiilor Europa Nostra 2023, în prezența mezzosopraneiCecilia Bartoli, președintele Europa Nostra, și a lui Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene. Cu acest prilej, proiectului Via Transilvanica i s-a decernat Premiul Publicului, în urma voturilor a 27.000 de cetățeni europeni și din alte țări.[30]
În primul an, după inaugurarea întregului traseu, pe Via Transilvanica au drumețit peste 5.000 de persoane, dintre care peste 70 au parcurs întregul traseu, între Putna și Turnu Severin. Numeroși alți iubitori de mișcare în aer liber au parcurs parțial sau integral traseul Via Transilvanica pe bicicletă, unii dintre ei pe biciclete electrice. Vloggerul[31] Costi Plămădeală (SunChase Journey) a parcurs, în toamna anului 2023, traseul de la Putna la Turnu Severin, pe un monociclu electric, reîncărcarea bateriei electrice făcând-o seara de la bateriile montate pe autorulota / camping-carul, prevăzut(ă) cu panouri solare fotovoltaice, condus(ă) de soția sa, Luminița, pe șoselele din zonele apropiate de traseul Via Transilvanica.
Traseu
Piatră kilometrică de andezit, de pe Via Transilvanica
Via Transilvanica este împărțită în șapte regiuni istoric‑culturale: Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica și Terra Romana. Traseul se mai împarte și în cele zece județe pe care le străbate: Suceava, Bistrița‑Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți.
Drumul este marcat cu semne pictate pe lemn sau piatră în culorile specifice: portocaliu și alb (săgeată portocalie pentru direcția Turnu Severin și albă pentru direcția Putna). Marcajul specific este un „T” portocaliu într‑un cerc de aceeași culoare pe un fundal alb. La fiecare kilometru sunt fixate borne mari de andezit de câte 260 kilograme, adevărate opere de artă, fiecare purtând sculpturi realizate de artiști plastici din Iași, Cluj, Timișoara și Bulgaria.[17]
Prin lungimea sa de 1.428 de kilometri, jalonată la fiecare kilometru de câte un pilon de andezit, fiecare dintre acești piloni purtând câte o operă de artă sculptată unică, Via Transilvanica a devenit, se pare, cea mai lungă galerie de artă din lume.
Este de remarcat faptul că unele dintre sectoarele traseului Via Transilvanica sunt comune cu unele sectoare ale traseului Via Mariae. Pe aceste sectoare, pietrele kilometrice de andezit sunt comune celor două trasee de drumeții, Via Transilvanica și Via Mariae.
La jumătatea lunii septembrie 2023, a început numerotarea pilonilor kilometrici (prin sablare), în ordinea așezării lor de-a lungul întregului traseu Via Transilvanica. Se peconizează ca numerotarea pilonilor să dureze circa 3 - 4 ani.
Maratonul Via Transilvanica este o competiție sportivă care se desfășoară pe un segment al traseului de drumeție cu același nume.
La 19 iunie 2021 a fost organizat, prima oară, Maratonul Via Transilvanica, iar sâmbătă, 26 august 2023, a fost organizată cea de-a doua ediție a competiției. Au avut loc probe de mountain bike (MTB), maraton, semimaraton, cros și drumeție.[33] Punctul de pornire al probelor este la kilometrul 0 (zero) al traseului Via Transilvanica, aflat la Asociația Tășuleasa Social.
Galerie de imagini
Marcaj al traseului de drumeții de lungă distanță Via Transilvanica
Marcaje ale traseului de drumeții de lungă distanță Via Transilvanica
Marcaj al traseului de drumeții de lungă distanță Via Transilvanica, cu avertizare privind posibila prezență a urșilor
Bornă kilometrică de andezit, marcaj al traseului de drumeții de lungă distanță Via Transilvanica
Bornă kilometrică de andezit și marcaje ale traseului
^ Sînziana Mihalache, „Drumul care unește” - Interviu cu Alin Ușeriu, inițiatorul Via Transilvanica (în engleză). Outdooractive , 16 aprilie 2023 (accesat 16 aprilie 2023)
Voicu Bojan, Via Transilvanica, drumul care unește, Cluj-Napoca, 2022 ISBN 978-973-0-37134-5
Christine Thürmer, Drumeții de lungă distanță, Experiențe de viață și sfaturi practice din partea celei mai versate călătoare de pe mapamond [Jurnal de călătorie & ghid de drumeție], Traducere din limba germană de Maria Bojan, Editura Aqua Forte, Cluj-Napoca 2023, 305 pagini și 24 de planșe ISBN 978-973-7758-93-4
Anna Székely, Ghidul drumețului pe Via Transilvanica, Piatra Fântânele, 2023, 286 de pagini ISBN 978-973-037327-1
