PROFILBARU.COM

Veaceslav Harnaj sau Veceslav Harnaj (n. 7 noiembrie 1917, Baimaclia, raionul Căușeni, Republica Moldova – d. 28 octombrie 1988, București, România) a fost un om de știință și profesor universitar român, fondatorul apiculturii moderne românești.^[1] A fost fiul preotului Dumitru Harnaj (Dimitrie Harnagea),^[2] primul învățător din sat și ctitorul Bisericii „Sf. Dumitru” din Republica Moldova și al Iuliei Dolgaia.^[3]

Date personale
Veaceslav Harnaj
Născut	7 noiembrie 1917 Baimaclia, raionul Căușeni, Republica Moldova
Decedat	28 octombrie 1988 (70 de ani) București, România
Căsătorit cu	Marcela Mărgărit
Copii	Albinel-Constantin, Doina și Luminița-Nicoleta
Cetățenie	România
Ocupație	universitar[*]
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Domeniu	apicultură
Alma Mater	Universitatea Politehnica din București
Cunoscut pentru	A înființat Asociația Crescătorilor de Albine (președinte 1957-1982); Președintele APIMONDIA, 1965-1985 A înființat Combinatul Apicol (1965)
Modifică date / text

Studii

A absolvit școala în comuna natală. În 1934, a fost înmatriculat la Liceul Militar „Ferdinand I” din Chișinău, unde a fost înregistrat cu numele Harnaj în loc de Harnagea.^[4]

În 1945 a absolvit Institutul Politehnic București, cu diploma de inginer constructor.^[5]

Carieră

În perioada 1946-1974, a fost profesor la Institutul Politehnic București, Institutul de Construcții, Academia Militară Tehnică, Institutul de Mine.^[5] Între 1971-1973, a fost profesor titular șef, apoi prorector la Catedra de Hidraulică Generală de la Institutul de Petrol, Gaze și Geologie din București.^[6]

În 1957, profesorul Veaceslav Harnaj, împreună cu alți colaboratori, a înființat în România Asociația Crescătorilor de Albine (ACA), recunoscută oficial în 1958. A condus această asociație 25 de ani (1957-1982).^[7]^[8]

Între 1964‑1974, Veaceslav Harnaj a realizat un complex apicol unic în lume: un Combinat Apicol (înființat în 1965), un Institut de Cercetare și Producție pentru Apicultură, un Institut Internațional de Tehnologie și Economie Apicolă, o tipografie privată, un Liceu Apicol cu internat.^[9]

În 1965 a fost ales ca președinte al Federației Internaționale a Asociațiilor de Apicultori (APIMONDIA), în cadrul celui de-al XX-lea Congres Internațional Jubiliar al Apimondia.^[7] La data respectivă, statutul Apimondia prevedea că o persoană nu poate fi președinte mai mult de două legislaturi a câte 5 ani. Înainte de sfârșitul celei de-a doua legislaturi, datorită competenței de care a dat dovadă, s-a hotărât schimbarea statutului Apimondia. Astfel, Veaceslav Harnaj a fost președintele Apimondiei timp de 20 de ani, până în anul 1985, când sănătatea nu i-a mai permis. După 1985, a fost ales președinte de onoare până la sfârșitul vieții.^[10]

În 1966 profesorul Harnaj a înființat o mică tipografie (cu o mașină tipografică adusă de la fier vechi din Germania), sub denumirea Editura Apimondia și a început tipărirea revistei Apiacta.^[11] În 1970 a transformat Editura în Institutul Internațional de Tehnologie și Economie Apicolă (IITEA).^[12]

În 1971 a înființat Liceul Apicol din București, prima școală de apicultură din Europa,^[10] care în 1990 a devenit Colegiul Tehnologic „Veaceslav Harnaj”.^[13]

În iunie 1974, a contribuit la înființarea Institutului de Cercetare și Producție pentru Apicultură, reunind Stațiunea Centrală pentru Apicultură și Sericicultură cu Centrul de studii, proiectare și învățământ apicol, ce aparținea Asociației Crescătorilor de Albine din România.^[14]

A publicat 164 de lucrări în țară și străinătate și a obținut brevete și certificate de inventator, preluate și puse în aplicare atât în România, cât și în străinătate (Japonia și Germania). A predat cursuri de profil la prestigioase instituții de învățământ superior din Roma, Colorado, Berlin, Paris.^[5]

Premii și omagii

În 1969, profesorul Harnaj a primit medalia de aur și premiul Întreprinderii „Agfa Gevaert” pentru filmul „Apis Mellifica Carpatica”, la cel de-al XXII-lea Congres Apimondia, desfășurat la München.^[15]

În 1968 a deschis Lucrările primului Simpozion despre Hidrotransportarea lichidelor polifazate de la Moscova, iar în 1969 a obținut Marea Medalie de Aur la Salonul Internațional de Inventică de la Oberhausen, Germania, pentru brevetul Rambleiajul hidromecanic dirijat, lucrare brevetată în Germania, Franța, Algeria, Japonia.^[16] În 1977 a primit șaisprezece medalii de aur pentru concepția constructivă și tehnologică a Combinatului Apicol de la Băneasa.^[15]

A fost ales președinte al Asociației Internaționale de Fluide Polifazate și membru activ al Academiei de Științe din New York, în 1964. În 1975 a fost ales membru de onoare al Academiei Internaționale Pontzen din Napoli.^[17]

A fost distins cu Ordinul Meritul Agricol al Franței în grad de cavaler (1976) și cu Ordinul Meritul Republicii Italiene în grad de mare ofițer (1978).

În comuna Baimaclia, a fost amenajat un minimuzeu dedicat lui Veaceslav Harnaj, în Gimnaziul cu specific apicol care îi poartă numele^[18], prin grija nepoatei sale, actrița Ileana Popovici.^[19]

Note

^ „Dr. biochimist CRISTINA MATEESCU - "Stupul este o adevărată farmacie a naturii, iar albina este cel mai vechi medic cunoscut" - Medicina naturii - Numarul 1026 - Formula AS”. arhiva.formula-as.ro. Accesat în 5 februarie 2023.
^ Popovici, Radmila (2020). Reconstituiri cu Ileana Popovici. Editura Rotipo. p. 134-135.
^ Popovici, Ileana (2017). OMAGIU. Harnaj, Veceslav. Veceslav Harnaj 1917-2017 - fondatorul apiculturii românești moderne. Editura Adenium. p. 13-14.
^ „Învățământul militar din Basarabia în perioada interbelică. Liceul Militar „Regele Ferdinand I” din Chișinău” - articol de Anatolie Leșcu, publicat în Revista Militară. Studii de securitate și apărare, nr. 1 (15)/2016, p. 105
^ ^a ^b ^c „Viața și activitatea Profesorului Veceslav Harnaj - Personalitate marcantă a apiculturii mondiale” (PDF). Accesat în 5 februarie 2023.
^ Popovici, Ileana (2017). OMAGIU. Harnaj, Veceslav. Veceslav Harnaj 1917-2017 - fondatorul apiculturii românești moderne. Editura Adenium. p. 28.
^ ^a ^b „Scurt istoric al Asociatiei”. Asociația Crescătorilor de Albine din România. Accesat în 5 februarie 2023.
^ Din 1965...., web.archive.org, 22 septembrie 2014, Arhivat din original în 22 septembrie 2014, accesat în 20 august 2016 Mentenanță CS1: URL impropriu (link)
^ Popovici, Ileana (2017). OMAGIU. Harnaj, Veceslav. Veceslav Harnaj 1917-2017 - fondatorul apiculturii românești moderne. Editura Adenium. p. 43-44.
^ ^a ^b „COLEGIUL V. HARNAJ. „SĂ NU UITAŢI NICIODATĂ DE UNDE AŢI PLECAT!"”. Revista-Ferma. Accesat în 5 februarie 2023.
^ Apicultura Industrială. Simpozion Internațional București-Tulcea 16-24 august 1978. București, Editura Apimondia.
^ „F.I.I.T.E.A. - IITEA History (Romanian version)”. www.fiitea.org. Accesat în 5 februarie 2023.
^ „Scurt istoric – Colegiul Tehnologic " Viaceslav Harnaj"”. Accesat în 5 februarie 2023.
^ „Scurt istoric”. ICDApicultura. Accesat în 5 februarie 2023.
^ ^a ^b „Viața și activitatea Profesorului VECESLAV HARNAJ - Personalitate marcantă a apiculturii mondiale” (PDF). Accesat în 5 februarie 2023.
^ Popovici, Ileana (2017). OMAGIU. Harnaj, Veceslav. Veceslav Harnaj 1917-2017 - fondatorul apiculturii românești moderne. Editura Adenium. p. 29.
^ „Personalitati marcante. Veceslav Harnaj”. În lumea albinelor. 8 iunie 2020. Accesat în 5 februarie 2023.
^ Popovici, Ileana (2017). OMAGIU. Harnaj, Veceslav. Veceslav Harnaj 1917-2017 - fondatorul apiculturii românești moderne. Editura Adenium.
^ Popovici, Radmila (2020). Reconstituiri cu Ileana Popovici. Editura Rotipo. p. 137.