PROFILBARU.COM

Date personale
Tamara cea Mare
Regina Tamara, pictură în biserica din Vardzia
Nume la naștere	t̕amar mep̕e
Născută	1160 Mțheta, Mtskheta-Mtianeti^⁠(d), Georgia
Decedată	18 ianuarie 1213 (52–53 de ani) Castelul Agarani
Înmormântată	gelat̕is monasteri[*]
Părinți	George al III-lea al Georgiei Burduhan de Alania
Frați și surori	rusudani[*][[rusudani (Georgian royal)\|]]
Căsătorită cu	Iuri Bogoliubski (1185–1187) David Soslan (1191–1207)
Copii	George al IV-lea Rusudan
Religie	Biserica Ortodoxă Georgiană Monograme regale
Ocupație	politiciană
Apartenență nobiliară
Titluri	Mepe[*] regină
Familie nobiliară	Dinastia Bagrationi
Regina Georgiei
Domnie	27 martie 1184 – 18 ianuarie 1213
Încoronare	1178 ca și co-regentă 1184 ca regină Mănăstirea din Gelati
Predecesor	George al III-lea
Succesor	George al IV-lea
Semnătură

Modifică date / text

Tamara cea Mare (în georgiană თამარი, n. c. 1160 – d. 18 ianuarie 1213) a fost regină a Georgiei între anii 1184 și 1213, perioadă de timp numită ulterior „Epoca de Aur a Georgiei”.^[1] Ea a făcut parte din dinastia Bagrationi și a fost prima femeie care a condus Georgia.

Tamara a fost căsătorită de două ori; primul său mariaj a fost între anii 1185–1187, cu cneazul rus' Iuri Bogoliubski, de care ulterior a divorțat și l-a expulzat din țară, reușind, mai apoi, să respingă încercările lui de a prelua tronul. Cel de-al doilea ales al Tamarei a fost, în 1191, cneazul alan David Soslan, cu care ea a avut doi copii, George și Rusudan, cei doi monarhi succesivi la tronul Georgiei.^[2]^[3]

Genealogie

Diagrama de mai jos prezintă arborele genealogic prescurtat al Tamarei și familiei sale, de la buneii săi până la nepoți.^[4]

Demetrius I
Rege al Georgiei, 1125–1154

David al V-lea
Rege al Georgiei, 1154–1155

George al III-lea
Rege al Georgiei, 1155–1184

Burduhan de Alania

Rusudan

Demna

Tamara
Regină a Georgiei, 1184–1213

1. Iuri Bogoliubski

?Rusudan

2. David Soslan

George al IV-lea
Rege al Georgiei, 1213–1223

Rusudan
Regină a Georgiei, 1223–1245

Ghias ad-din

David al VII-lea
Rege al Georgiei, 1247–1270

David al VI-lea
Rege al Georgiei, 1245–1293

Tamara

Referințe

^ Rapp (2003), p. 338.
^ Toumanoff (1966), "Armenia and Georgia", p. 623.
^ Allen (1932), p. 104.
^ Eastmond (1998), p. 262.

Bibliografie

Engleză

Alemany, Agusti (2000), Sources of the Alans: A Critical Compilation. Brill Publishers. ISBN 90-04-11442-4.
Allen, William Edward David (1932, reissued 1971), A History of the Georgian People: From the Beginning Down to the Russian Conquest in the Nineteenth Century. Taylor & Francis, ISBN 0-7100-6959-6.
Ciggaar, Krijnie & Teule, Herman (ed., 1996), East and West in the Crusader States. Peeters Publishers, ISBN 90-429-1287-1.
Eastmond, Antony (1998), Royal Imagery in Medieval Georgia. Penn State Press, ISBN 0-271-01628-0.
Humphreys, Stephen R. (1977), From Saladin to the Mongols: The Ayyubids of Damascus, 1193–1260. SUNY Press, ISBN 0-87395-263-4.
James, Liz (ed., 1997), Women, Men and Eunuchs: Gender in Byzantium. Routledge, ISBN 0-415-14686-0.
Khazanov, Anatoly M. & Wink, André (2001), Nomads in the Sedentary World. Routledge, ISBN 0-7007-1369-7.
Lordkipanidze, Mariam (1987), Georgia in the XI-XII Centuries. Tbilisi: Ganatleba.
Rapp Jr., Stephen H. (1993), "Coinage of T'amar, Sovereign of Georgia in Caucasia", Le Muséon 106/3–4: pp. 309–330.
Rapp, Stephen H. (2003), Studies In Medieval Georgian Historiography: Early Texts And Eurasian Contexts. Peeters Publishers, ISBN 90-429-1318-5.
Rayfield, Donald (2000), The Literature of Georgia: A History. Routledge, ISBN 0-7007-1163-5.
Salia, Kalistrat (1983). History of the Georgian Nation. (trans., Katharine Vivian.) (2nd ed.) Paris: Académie française.
Suny, Ronald Grigor (1994), The Making of the Georgian Nation. Indiana University Press, ISBN 0-253-20915-3.
Toumanoff, Cyril (1966), "Armenia and Georgia," The Cambridge Medieval History, vol. 4, pp. 593–637. Cambridge England: Cambridge University Press (Online version from Robert Bedrosian's Armenian History Workshop).
Toumanoff, Cyril (July 1940), "On the Relationship between the Founder of the Empire of Trebizond and the Georgian Queen Thamar", Speculum, Vol. 15, No. 3: pp. 299–312.
Vasiliev, Alexander (January 1936), "The Foundation of the Empire of Trebizond (1204–1222)", Speculum, Vol. 11, No. 1: pp. 3–37.

Georgiană

Javahișvili, Ivane (1983), ქართველი ერის ისტორია, ტ. 2. Arhivat în 17 mai 2011, la Wayback Machine. (History of the Georgian Nation, vol. 2). Tbilisi: Metsniereba.
Melikișvili, Giorgi & Anchabadze, Zurab (ed., 1979), საქართველოს ისტორიის ნარკვევები Arhivat în 100 d.Hr., la Wayback Machine., ტ. 3: საქართველო XI–XV საუკუნეებში (Studies in the History of Georgia, vol. 3: Georgia in the 11th–15th centuries). Tbilisi: Sabchota Sakartvelo.
Metreveli, Roin (1992), მეფე თამარი ("Queen Tamar"). Tbilisi: Ganatleba, ISBN 5-520-01229-6.

Rusă

Dondua, Varlam & Berdzenishvili, Niko (transl., comment., 1985), Жизнь царицы цариц Тамар (The Life of the Queen of Queens Tamar), English summary. Tbilisi: Metsniereba.
Vateĭshvili, Dzhuansher Levanovich (2003), Грузия и европейские страны. Очерки истории взаимоотношений, XIII-XIX века. Том 1. Грузия и Западная Европа, XIII-XVII века. Книга 1. ("Georgia and the European countries: studies of interrelationship in the 13th–19th centuries. Volume 1: Georgia and Western Europe, 13th–17th centuries. Book 1."). Nauka, ISBN 5-02-008869-2.