Prima atestare documentară a satului Tabani datează din 1437, când acesta se afla în proprietatea lui Mihail de la Dorohoi. La acea dată satul se numea Mlinăuți. Nu se știe exact când localitatea își schimbă denumirea în Tabani. Ținând cont de faptul că satul este situat în valea râului Lopatnic, locul era bogat în izvoare și stuhării. Acestea din urmă erau condiții favorabile pentru formarea bălților, unde locuiau lișițele și nagâții. Turcii numeau nagâții ce locuiau în bălți „taban” sau „tabun”. Este posibil ca denumirea localității să provină de la denumirea turcă a nagâților. „Taban” din limba turcă se mai traduce ca „poalele dealului”, unde se află vatra veche a satului.
