PROFILBARU.COM

Austro-Ungaria (denumită adesea Imperiul Austro-Ungar) nu avea un steag comun (un „drapel național” nu putea exista, deoarece Monarhia Duală era formată din două state suverane). Cu toate acestea, steagul auriu-negru al dinastiei Habsburgilor a fost uneori folosit ca drapel național de facto, iar un steag civil comun a fost introdus în 1869 pentru navele civile. Până în 1918, Flota de Război Austro-Ungară a continuat să poarte steagul austriac pe care îl folosise din 1786; iar regimentele de kuk Armata a purtat bannerele cu vultur dublu pe care le folosiseră înainte de 1867, deoarece aveau o istorie lungă în multe cazuri. Noile însemne create în 1915 nu au fost implementate din cauza războiului în desfășurare. La funcțiile de stat s-a folosit tricolorul negru-galben austriac și roșu-alb-verde maghiar.

Austria a fost reprezentată de steagul negru-galben. Jumătatea maghiară a statului, în schimb, nu avea, din punct de vedere legal, un steag propriu.^[1] Conform Acordului croat-ungar (art. 62 și 63), în toate afacerile comune croate și maghiare, trebuiau folosite simboluri atât ale Croației, cât și, respectiv, ale Ungariei. De exemplu, ori de câte ori Parlamentul comun maghiar-croat a avut sesiunea la Budapesta, atât drapelele croate, cât și cele maghiare au fost arborate pe clădirea parlamentului din Budapesta.^[1]^[2]^[3] La Viena, în fața Palatului Schönbrunn, steagul negru și galben a fost arborat pentru Cisleithania (jumătatea austriacă), în timp ce steaguri croate și maghiare au fost arborate pentru Transleithania (jumătatea maghiară).^[3] Ungaria propriu-zisă a folosit un tricolor roșu-alb-verde deformat cu stema maghiară, uneori folosit pentru a reprezenta întregul Ținut al Coroanei Ungare. Însemnul civil „dublu”, ca simbol al „identității corporative”, a fost folosit și ca drapel consular, așa cum a fost decretat la 18 februarie 1869. A intrat în uz la 1 august 1869. Legațiile au arborat însă steagul negru și galben al Austriei alături de steagul roșu-alb-verde al Ungariei, în timp ce ambasadele au arborat cele două steaguri naționale alături de standardul imperial.^[4]

Steaguri ca „simboluri naționale/de stat”

Standarde imperiale și militare

Steaguri civile

Steaguri navale

Steaguri regionale

Cisleithania
Locație	Numele regiunii	Steag
	Arhiducat al Austriei (Austria Inferioară)
	Arhiducat al Austriei (Austria Superioară)
	Regatul Boemiei
	Regatul Dalmației
	Regatul Galiției și Lodomeriei	(1849-1890) (1890-1918)
	Comitatul Princiar Tirol
	Ducatul Bucovinei
	Ducatul Sileziei Superioare și Inferioare
	Ducatul Carintia
	Ducatul Carniola
	Ducatul Salzburg
	Ducatul Stiria
	Margraviatul Moraviei
	Litoralul austriac, inclusiv: Orașul Imperial Liber Trieste Comitatul Princiar Gorizia și Gradisca Marca de Istria	(Litoralul austriac) (Orașul Imperial Liber Trieste) (Comitatul Princiar Gorizia și Gradisca) (Marca de Istria)
	Vorarlberg
Transleitania
Locație	Numele regiunii	Steag
	Regatul Ungariei
	Principatul Transilvaniei
	Voivodina Sârbească și Banatul Timișan
	Regatul autonom Croația-Slavonia
	Regatul Croației
	Regatul Slavoniei
	Orașul Fiume și împrejurimile
Condominiu
Locație	Numele regiunii	Steag
	Condominiul Bosnia și Herțegovina

Exemple de utilizare a steagurilor în epocă

Note

^ ^a ^b „Habsburg | H-Net”. www.h-net.org. Arhivat din original la 10 februarie 2012.
^ Austria. Reichsrat. Abgeordnetenhaus (1903). Stenographische protokolle über die sitzungen ...: 1. (eröffnungs-) bis [485.] sitzung .. Aus der K.-k. Hof -und staatsdruckerei. p. 20714. :
„Der § 63 spricht auch von einer kroatisch-slavonisch-dalmatinischen vereinigten Fahne auf Reichstagsgebäude. Diese Fahne war bis anno domini 1902 allen Dimensionen nach gleich ungarische Fahne.”
^ ^a ^b Pliverić, Josip (1907). Spomenica o državnopravnih pitanjih hrvatsko-ugarskih. Zagreb: Hartman (Stjepan Kugli). , p. 50
^ Rudolf Agstner^⁠(d), Austria(-Hungary) and Its Consulates in the United States of America since 1820 (LIT Verlag, 2012), p. 45.