În 23 decembrie 2007, Addis Fortune a raportat că SATCON Construction, o firmă deținută de Etiopia, a dus la bun sfârșit un demers vechi de patru ani de a construi o șosea de 170 de kilometri prin zona muntoasă a regiunii Oromia care se conecteze Sheikh Hussein de orășelul Micheta, situat în woreda Daru labu(en)[traduceți] din Zona Harargee Dhihaa(en)[traduceți]. Drumul a fost inaugurat formal pe 19 decembrie.[1]
Arthur Donaldson Smith(en)[traduceți] a ajuns în Sheikh Hussein în 21 septembrie 1894, loc în care a petrecut câteva zile, după care însoțitorul său a vizitat cavoul asistentului orășelului Sheikh Hussei, Sheikh Mohammed.[2]
Cavoul sfântului
Dirre Sheikh Hussein
Orășelul este numit după ceea ce, în ochii câtorva musulmani etiopieni, este cel mai sacru loc din țară: cavoul(en)[traduceți] sfântului somalez al secolului al XIII-lea din Merca numit Sheikh Hussein(en)[traduceți], care a prezentat Islamul oamenilor Sidama(en)[traduceți] care trăiau în zonă în acea vreme.[3] Lui îi este de asemenea atribuită fondarea și întemeierea Sultanatului Bale(en)[traduceți] și se spune că ar fi săvârșit multe miracole.[4] Câteva dintre aceste miracole au fost consemnate într-o hagiografie publicată în Cairo în anii 1920, întitulată Rabi` al-Qulub. Deși acest orășel este acum situat în patria poporului Oromo, a continuat să fie destinația a aproximativ 50.000 de pelerini din Etiopia musulmană de două ori pe an în timpul lunilor musulmane Hajj și Rabi' al-Awwal(en)[traduceți].[5] Primul pelerinaj este pentru a îi comemora nașterea, al doilea moartea. Aceștia poartă, în mod tradițional, bețe despicate cunoscute sub numele de „Oulle Sheikh Hussein”, care sunt prea mici pentru a servi drept bastoane și nu au nicio întrebuințare practică. Odată ce ajung la sanctuar, pelerinii intră rând pe rând în cavoul sfântului târându-se printr-o ușiță.[6]
Vastul complex religios dedicat sfântului include orășelul și valea Kachamsare situată în apropiere. În secolul al XVIII-lea, Emirul`Abd al-Shakur ibn Yusuf(en)[traduceți] al orașului Harar i-a construit un sanctuar sfântului din Bagdad `Abd al-Qadir al-Jilani lângă cavoul lui Sheikh Hussein, înăuntrul complexului sanctuarului. Un cimitir a fost de asemenea sfințit ca parte a complexului.[5] Printre alte puncte de reper de-ale complexului se numără iazul Dinkiro, la 300 de metri către sud de moschee, construită din zidărie de piatră uscată; asociat cu iazul este un izvor cu apă „miraculoasă”. La intrarea zonei sfinte se află doi smochini sălbatici numiți kiltu (identificați drept Ficus sycomorus(en)[traduceți]) în limba oromo(en)[traduceți]. Lângă alt iaz, Imaro, se află moscheea tatălui lui Sheikh Hussein, amândouă cu gubba de tipul celui din Harar. Tot în apropiere există câteva peșteri—o „peșteră a șerpilor”, o „peșteră a ierburilor” și o „peșteră a mierii”—și formațiuni în stâncă despre care se spune că ar fi persoane pietrificate.[6]
en I.M. Lewis, „The Western Somali Liberation Front (WSLF) and the Legacy of Sheikh Hussein of Bale” în Tubiana, Joseph (ed.). Modern Ethiopia from the Accession of Menelik II to the Present. Rotterdam: Balkema, 1980.
