Saro Urzì

Saro Urzì

Saro Urzì în filmul Sedusă și abandonată
Date personale
Nume la naștereRosario Urzì
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Catania, Italia Modificați la Wikidata
Decedat (66 de ani)[1][3] Modificați la Wikidata
San Giuseppe Vesuviano, Campania, Italia Modificați la Wikidata
CetățenieItalia Italia
Ocupațieactor de film
Limbi vorbitelimba italiană[4] Modificați la Wikidata
Ani de activitate1939 – 1976
Alte premii
prix d'interprétation masculine du Festival de Cannes[*][[prix d'interprétation masculine du Festival de Cannes (film award category)|​]] (1964) pentru Sedusă și abandonată
Nastro d'argento al migliore attore non protagonista[*][[Nastro d'argento al migliore attore non protagonista (Italian film award)|​]] (1949) pentru În numele legii
Nastro d'argento al migliore attore protagonista[*][[Nastro d'argento al migliore attore protagonista (Italian film award)|​]] (1965) pentru Sedusă și abandonată Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Pietro Germi cu Saro Urzì într-o scenă din filmul Omul de paie

Saro Urzì de fapt Rosario Urzì, (n. , Catania, Italia – d. , San Giuseppe Vesuviano, Campania, Italia) a fost un actor italian. Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără Odessa în flăcări (1942), Feroviarul (1956), Încurcătură blestemată (1959), Sedusă și abandonată (1964) și nu în ultimul rând Serafino (1968).

Biografie

Părăsind Sicilia în căutarea norocului și după ce a desfășurat diverse activități în tinerețe, ajunge la Roma, unde începe să lucreze în domeniul cinematografiei, mai întâi ca figurant, dublură de cascador și acrobat și apoi ca actor, în roluri mai puțin importante în filmele din anii treizeci și patruzeci, perfecționându-și personajele de caracter sicilian, uneori cu temperament sanguin și coleric, dar cu o mare doză de umanitate. Din această perioadă ne amintim de filmele Campo de 'Fiori (1943) de Mario Bonnard, La freccia nel fianco (1944) de Alberto Lattuada și Emigrantes (1948) de Aldo Fabrizi.

Interpretarea sa în filmul În numele legii i-a adus premiul Panglica de argint în 1949 pentru cel mai bun actor în rol secundar. Rolul său în Sedusă și abandonată i-a adus ulterior premiul pentru cel mai bun actor la Festivalul de Film de la Cannes din 1964, precum și a doua Panglică de Argint în 1965.

În anii șaizeci și șaptezeci interpretează personaje inconfundabile în numeroase filme, lucrând cu cei mai mari regizori italieni ai vremii, precum Nanni Loy, Luigi Comencini, Alessandro Blasetti, Carlo Lizzani. A participat de asemenea, la toate cele cinci filme din saga Don Camillo, bazate pe poveștile lui Giovannino Guareschi, cu Gino Cervi și Fernandel. De asemenea, a lucrat cu regizori străini, precum Joseph Losey și Claude Chabrol și a apărut în filmul Nașul din 1972, regizat de Francis Ford Coppola și bazat pe romanul cu același nume de Mario Puzo, precum și în parodia aceluiași film Il figlioccio del padrino, filmat în 1973 de Mariano Laurenti, alături de Franco Franchi.

Saro Urzì a apărut în peste 90 de filme între anii 1939-1976.

Filmografie selectivă

Referințe

  1. ^ a b Saro Urzì, Find a Grave, accesat în  
  2. ^ Saro Urzì, Autoritatea BnF 
  3. ^ Saro Urzi, Filmportal.de, accesat în  
  4. ^ Czech National Authority Database, accesat în  

Legături externe

Materiale media legate de Saro Urzì la Wikimedia Commons


v • d • m
Premiul Nastro d'Argento pentru cel mai bun actor
Premiile Nastro d'Argento pentru cei mai buni actori (între 1946 și 2012)

 • Andrea Checchi (1946)  • Amedeo Nazzari (1947)  • Vittorio De Sica (1948)  • Massimo Girotti (1949)  • Aldo Fabrizi (1951)  • Totò (1952)  • Renato Rascel (1953)  • Nino Taranto (1954)  • Marcello Mastroianni (1955)  • Alberto Sordi (1956)  • Marcello Mastroianni (1958)  • Vittorio Gassman (1959)  • Alberto Sordi (1960)  • Marcello Mastroianni (1961)  • Marcello Mastroianni (1962)  • Vittorio Gassman (1963)  • Ugo Tognazzi (1964)  • Saro Urzì (1965)  • Nino Manfredi (1966)  • Totò (1967)  • Gian Maria Volonté (1968)  • Ugo Tognazzi (1969)  • Nino Manfredi (1970)  • Gian Maria Volonté (1971)  • Riccardo Cucciolla (1972)  • Giancarlo Giannini (1973)  • Giancarlo Giannini (1974)  • Vittorio Gassman (1975)  • Michele Placido (1976)  • Alberto Sordi (1977)  • Nino Manfredi (1978)  • Flavio Bucci (1979)  • Nino Manfredi (1980)  • Vittorio Mezzogiorno (1981)  • Ugo Tognazzi (1982)  • Francesco Nuti (1983)  • Carlo delle Piane (1984)  • Michele Placido (1985)  • Marcello Mastroianni (1986)  • Roberto Benigni (1987)  • Marcello Mastroianni (1988)  • Gian Maria Volonté (1989)  • Vittorio Gassman (1990)  • Marcello Mastroianni (1991)  • Roberto Benigni (1992)  • Diego Abatantuono (1993)  • Paolo Villaggio (1994)  • Alessandro Haber (1995)  • Sergio Castellitto (1996)  • Leonardo Pieraccioni (1997)  • Roberto Benigni (1998)  • Giancarlo Giannini (1999)  • Silvio Orlando (2000)  • Stefano Accorsi (2001)  • Sergio Castellitto (2002)  • Neri Marcorè / Gigi Proietti (2003)  • Alessio Boni / Fabrizio Gifuni / Luigi Lo Cascio / Andrea Tidona / Roberto Herlitzka (2004)  • Toni Servillo (2005)  • Pierfrancesco Favino / Kim Rossi Stuart / Claudio Santamaria (2006)  • Silvio Orlando (2007)  • Toni Servillo (2008)  • Toni Servillo (2009)  • Elio Germano / Christian De Sica (2010)  • Kim Rossi Stuart (2011)  • Pierfrancesco Favino (2012)  •

Categorie Categorie

Strategi Solo vs Squad di Free Fire: Cara Menang Mudah!