Marianne Wiggins[*][[Marianne Wiggins (American author)|]] (–)[22] Padma Lakshmi[*][[Padma Lakshmi (Indian-born American author, actress, model, television host and executive producer)|]] (–) Elizabeth West[*][[Elizabeth West (Peerage person ID=684075)|]] (–) Clarissa Luard[*][[Clarissa Luard (Peerage person ID=684078)|]] (–) Rachel Eliza Griffiths[*] (din septembrie 2021)[23]
Rugby School[*][[Rugby School (private school in Rugby, Warwickshire, England)|]] King's College[*][[King's College (college of the University of Cambridge)|]] Cathedral and John Connon School[*][[Cathedral and John Connon School (Cathedral school in South Mumbai, Maharashtra, India)|]]
Deși provenea dintr-o familie de musulmani practicanți, a crescut într-o atmosferă tolerantă, atât din punct de vedere religios, cât și cultural, educația sa timpurie fiind caracterizată printr-un amestec de elemente indiene și britanice, lucru reflectat și în scrierile sale.
Acțiunea acestor ficțiuni are loc în majoritatea lor pe subcontinentul Indian, dar ideile și conceptele se desprind de tradiționalism tinzând către universalitate.
A crescut în Mumbai (care se numea Bombay) a urmat "Rugby School", apoi în 1965 devine student la istorie la prestigiosul King's College, Cambridge din Anglia și obține o diplomă în istorie.
Perioada studiilor este destul de dificilă, deoarece se confruntă cu atitudinea rasistă a multor persoane din jur.
După absolvire, revine acasă dar nu la Bombay, ci la Karachi deoarece familia se mutase în Pakistan.
După o scurtă și nefericită experiență în televiziune, Rushdie revine în Anglia.
Lucrează zece ani în publicitate (pentru celebra firmă Ogilvy & Mather cu Ayer Barker), apoi a devenit scriitor profesionist.
În 2004, Rushdie s-a căsătorit pentru a patra oară, de data aceasta cu un model și o actriță faimoasă din India, Padma Lakshmi.
Rushdie este de asemenea autor al mai multor romane și volume de eseuri care privesc lumea contemporană cu luciditate și uneori cu sarcasm. Și-a făcut debutul editorial în 1975 cu romanul Grimus, dar romanul care l-a impus definitiv a fost Copiii în miez de noapte, care a primit și prestigiosul Booker Prize în 1981.
Urmează Rușinea (1983), nominalizat pentru același Premiu Booker în 1984, pe care însă îl ratează, primind în schimb Premiul francez pentru cea mai bună carte străină.
Dar cea mai celebră cartea a sa este Versetele satanice (1988), care i-a atras condamnarea la moarte pentru pretinsa blasfemie la adresa islamului.
Versetele satanice
Rushdie a devenit brusc celebru în lumea întreagă după sentința de condamnare la moarte pronunțată împotriva lui de un tribunal islamic iranian, în urma publicării romanului Versetele satanice (1988), socotit blasfemator la adresa profetului IslamuluiMahomed
Pe 14 februarie1989, o fatwa promițând execuția sa a fost citită la postul de radio din Teheran de ayatolahulRuhollah Khomeini, liderul spiritual al Iranului, care a caracterizat cartea drept „o blasfemie la adresa Islamului“. Deși a scris o carte în 1990 ca să-și exprime respectul pentru Islam, Iranul nu și-a retras fatwa, ba chiar în 1999 a pus pe capul lui Rushdie o recompensă record de 2,8 milioane de dolari. Deși în mod normal, fatwa lua sfârșit la moartea celui care emis-o, acest lucru nu s-a intâmplat cu cea la adresa lui Salman Rushdie, aceasta rămânând valabilă și după decesul ayatolahul Khomeini. Serviciile Secrete Britanice și FBI au reușit să-l protejeze pe romancier, atât în Marea Britanie, cât și în Statele Unite ale Americii, unde scriitorul se stabilise. Acesta trăia în New York, dar nu mai avea protectție sau escortă. Pe 12 august 2022, scriitorul a fost înjughiat, fiind rănit grav, înainte de-a ține o conferință la un târg de carte.
Apreciere și recenzii
Între 1981 și 1999, Rushdie a primit nu mai puțin de 22 de premii literare, între care se numără și:
Booker Prize for Fiction,
Prix du meilleur livre etranger,
Whitebread Novel Award,
James Tait Black Memorial Prize
Arts Council Writers Award
English-Speaking Union Award
Booker of Bookers cel mai bun roman dintre cele care au primit premiul Booker pentru Ficțiune
Prix du Meilleur Livre Etranger
Writers' Guild Award.
Pentru operele sale, i-au fost acordate titlurile de Fellow of Royal Society for Literature în Marea Britanie și Commandeur des Arts et des Lettres în Franța.
În afară de condamnarea la moarte, a cărei amenințare se menține asupra scriitorului, romanul Versetele satanice i-a adus lui Rushdie premiul Whitbread și o nominalizare la premiul Booker.
Dincolo de conotațiile considerate blasfemiatorii la adresa islamului, criticii literari au subliniat și valoarea literară a acestuia:
The New York Times Book Review:
Versetele satanice este o carte care își are locul alături de marile alegorii ale identității din literatura universală, precum Călătoriile lui Gulliver, Candide sau Viața și opiniunile lui Tristram Shandy, Gentleman.
Murat Iusuf, muftiu al cultului musulman al României:
Fac apel la toți musulmanii să citească Versetele satanice și să nu dea curs unor provocări care pot veni din partea altor persoane.
Este bine să cunoaștem și părerile celor care ne blasfemiază religia.
Titlul romanului, Versetele satanice, constituie o trimitere directă la o problemă foarte delicată pentru musulmani.
Este vorba despre controversata teorie a unor interpolări "satanice" în textul Coranului.
Profetul Mohamed, ca să-și facă prozeliți într-o lume politeistă, ar fi susținut ideea existenței altor zei în afară de Allah, pe care apoi a retras-o, afirmând că a venit de la Satana.
Musulmanii contestă puternic posibilitatea unor interpolări în textul sfânt al Coranului.
Gibreel Fishta, personaj schizofrenic și star la Bollywood în romanul lui Rushdie, are o revelație privind viața lui Mohamed (Messenger, în roman) în perioada în care acesta emitea versetele satanice, care exprimau toleranța față de zeii preislamici.
Selecție de opere
Grimus (roman, 1975)
Copiii din miez de noapte (roman, 1979, Booker Prize - 1981)
Rușinea (roman, 1983)
Zâmbetul jaguarului. O călătorie în Nicaragua (eseuri, 1987)