Acest eveniment a inaugurat o nouă perioadă în cultura poloneză cunoscută sub numele de Pozitivism
Romantismul polonez, spre deosebire de romantismul din alte țări europene nu s-a limitat la preocupări literare și artistice. Având în vedere circumstanțele istorice poloneze specifice, în special Împărțirile Poloniei, acesta a fost, de asemenea, o mișcare ideologică, filozofică și politică care a exprimat idealurile și modul de viață ale unei mari părți a societății poloneze, supusă dominației străine, precum și discriminării etnice și religioase.
Istoric
Romantismul polonez a avut două perioade distincte în ceea ce privește formele sale literare: 1820-1832 și 1832-1864.
În prima perioadă, romanticii polonezi au fost puternic influențați de alți romantici europeni. Arta lor prezenta emoție, iraționalitate, fantezie și imaginație, cultul personalității, folclor, viața la țară, și propagarea idealului de libertate națională. Cei mai faimoși scriitori ai perioadei au fost Adam Mickiewicz, Seweryn Goszczyński, Tomasz Zan și Maurycy Mochnacki.
În cea de-a doua perioadă, mulți dintre romanticii polonezi au lucrat în străinătate, de multe ori expulzați din Polonia de către puterile ocupante din cauza ideilor lor politice subversive. Munca lor a devenit tot mai dominată de idealurile de luptă politică pentru libertatea și suveranitatea țării lor. Elementele de misticism au devenit mai proeminente. Ei au dezvoltat ideea de a poet profetic.
Acești barzi (wieszcz) erau lideri spirituali al luptei națiunii pentru independență. Poetul cel mai notabil și recunoscut a fost Adam Mickiewicz. Celebrul său poem epic Pan Tadeusz descrie dragostea pentru patria sa împărțită de puterile străine și pentru oamenii din țara sa natală:
"O, Lituanie-natală ! poți fi asemănată/
Cu însăși sănătatea: ți-o ști măsura toată/
Doar cel care te pierde. Oftând azi după tine,/
Întreaga-ți frumusețe o cânt cum se cuvine."
(Versurile de deschidere Pan Tadeusz, traducerea - Miron Radu Paraschivescu)
Una dintre însușirile romantismului polonez a fost inspirația din Istoria Poloniei din perioada precedentă invaziei. Romantismul polonez a reînviat vechile tradiții sarmatice tradiții ale nobilimii poloneze, șleahta. Vechile tradiții și obiceiuri au fost reprezentate favorabil în cadrul mișcării mesianice poloneze, regăsindu-se în operele cele mai reprezentative cum ar fi "Pan Tadeusz", dar și "Trilogia" lui Henryk Sienkiewicz. Legătura cu trecutul este una dintre caracteristicile definitorii ale romantismului polonez, diferențiindu-l de alte țări care nu au suferit pierderea suveranității de stat.
Romantismul s-a manifestat nu doar în literatură ci și în pictură și muzică. Pictura romantică poloneză este reprezentată de lucrările lui Artur Grottger, Henryk Rodakowski, de reprezentările ecvestre al marelui artist Piotr Michałowski, de Jan Nepomucen Głowacki considerat fondatorul școlii poloneze de peisagistică, de renumitul pictor de scene istorice,Leopold Loeffler.
Muzica lui Frederic Chopin și Sanislaw Moniuszko descoperă noi moduri de expresie artistică.
