Coperta unui vechi pașaport al Republicii Federale Iugoslavia, care va fi folosit până la o anumită dată în 2009 în Serbia
Republica Federală Iugoslavia (sârbăСавезна Република Југославија, cu alfabetul latin: Savezna Republika Jugoslavija) sau RFI a fost un stat federal constituit din republicile Serbia și Muntenegru din fosta Republică Socialistă Federativă Iugoslavia (RSFI). A fost un stat-rămășiță format din ce a mai rămas din fosta RSF Iugoslavia după ce celelalte patru republici și-au declarat și obținut independența. Statul a existat ca atare din 1992 până în 2003, când s-a convenit dizolvarea lui ca stat și păstrarea unei confederații în care cele două state membre sunt cvasisuverane; ulterior, după un referendum pentru independența Muntenegrului, această confederație a fost dizolvată, iar Serbia și Muntenegru au devenit state independente.
Odată cu separarea celorlalte republici din RSFI, RFI a fost mult mai omogenă punct de vedere etnic. Printre minoritățile etnice se numără albanezii, ungurii, românii și alte grupuri etnice. Conflictele și tensiunile etnice dintre sârbii și albanezii din provincia Kosovo au fost o problemă continuă și gravă de-a lungul existenței RFI.
Statul nu a fost recunoscut ca fiind succesorul oficial al RSFI, ci doar ca un nou stat, ca urmare nu a putut adera la ONU până în 2000. Între 1992-2000, țări precum Statele Unite s-au referit la RFI ca fiind „Serbia și Muntenegru” iar de cele mai multe au numit-o „Serbia” datorită influențe Serbiei în afacerile interne din RFI, în special sub conducerea lui Slobodan Milošević care, în perioada sa de președinte al Serbiei domina afacerile RFI mai mult decât președintele iugoslav. Rivalii lui Milošević și adversarii ascensiunii naționalismului sârbesc sub autoritatea sa, susțineau că RFI sub conducerea lui Milošević reprezenta „Serbia Mare”.
.svg)
