Orașul Québec (în englezăQuebec City, francezăVille de Québec) este capitala provinciei Québec și reședința regiunii administrative a Capitalei-Naționale (région de la Capitale-Nationale). Este sediul Parlamentului Québecului și pentru principalele instituții ale Statului.
Prezentare
Orașul Québec este principala aglomerare urbană din estul provinciei cu același nume, și este situat în mijlocul zonei locuite a acesteia, anume pe malul fluviului Sfântul Laurențiu (în franceză Fleuve Saint-Laurent). Este prima așezare cu adevărat fondată în America de Nord. Fiind capitala Noii-Franțe, a Canadei-de-Jos și, pentru o scurtă perioadă (între 1852-1856 și 1859-1866), capitala Provinciei Canada (sau Provincia Unită a Canadei), orașul Québec a fost supranumit, din acest motiv, « la Vieille Capitale » (Vechea Capitală).
Este situat la gura fluviului Sfântul Laurențiu (St Lawrence River/ le fleuve Saint-Laurent), la nord-est de Montreal.
Centrul vechi al orașului, singurul din America de Nord ale cărui ziduri de fortificație dăinuiesc la nord de Mexic, a fost declarat World Heritage Site de UNESCO în 1985.
Istorie
Începuturile orașului Québec datează din secolul al XVII-lea. În 1608, francezii, sub conducerea lui Samuel de Champlain, au întemeiat o fabrică destinată negoțului cu blănuri și o cetate (pe locul căreia se ridică în prezent catedrala) pe stânca numită Cap Diamant. Între anii 1629 și 1632, Québec s-a regăsit pentru prima dată sub stăpânirea englezilor.
După recucerirea orașului, Champlain s-a îngrijit să întărească și mai mult fortificațiile și a ridicat fortul Château St-Louis pe o colină de piatră. Pe fundamentele acestuia a fost construit ulterior Château Frontenac, emblema actuală a orașului.
Negoțul cu blănuri, foarte profitabil, a contribuit la dezvoltarea rapidă a așezării de pe fluviul Sfântul Laurențiu. Negustorii și-au deschis factorii la adăpostul fortului, instituțiile bisericești și regale și-au făcut apariția în oraș, iar Québec a devenit principalul centru al Noii Franțe.
Québecul, și mai ales stânca abruptă Cap Diamant (care se ridică deasupra vadului îngust al fluviului Sf. Laurențiu), beneficiază de o amplasare ideală din punct de vedere strategic. Aceste împrejurări au făcut ca orașul să capete, în scurt timp, supranumele de Gibraltarul Americii de Nord. În 1660 Québecul a fost iarăși asediat în van de englezi. A intrat în stăpânirea lor abia în 1759. Temându-se de posibile tentative de recucerire a orașului, englezii au extins fortificațiile, printre care și citadela (construită anterior de francezi, fără prea multă convingere) și zidurile de apărare.
Québecul a înflorit fără întârziere, ajungând una dintre principalele metropole ale continentului american și datorându-și avuția comerțului cu lemn, cereale și mai ales cu blănuri. În 1867 Québecul a devenit capitala Canadei francofone, păstrându-și acest statut până în prezent.
Cultura
Castel de gheaţă în timpul carnavalului.
Quebec City este cunoscut pentru Carnavalul de Iarnă, festivalul muzical de vară și pentru sărbătoarea Saint-Jean-Baptiste, care este Ziua Națională a provinciei Québec.
Parc Aquarium du Québec, redeschis în 2002 într-o poziție de unde se vede fluviul Sfântul Laurențiu, prezintă peste 10.000 de specimene de mamifere, reptile, pești și alte animale acvatice specifice Americii de Nord și Arcticii.
Clima este temperat-continentală. Temperatura medie multianuală este de -12 °C în ianuarie și de +19 °C în iulie. Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 1.000 mm.
Ce merită văzut
Orașul de Sus (castelul Frontenac, piața Place d'Armes, citadela, terasa Dufferin, mănăstirea ursulinelor, catedrala-bazilică Notre-Dame, zidurile de apărare), Orașul de Jos (promenada Rue du Petit-Champlain, biserica Notre-Dame-des-Victories, Muzeul Civilizațiilor), clădirea Hôtel du Parlement du Québec.
.svg)
.svg){kind=small}
