PROFILBARU.COM

Istoric operațional
Pușcă semiautomată cu lunetă
PSL
Tip	Pușcă semiautomată cu lunetă
Loc de origine	România
În uz	anii 1970 - prezent
Folosit de	vezi Utilizatori
Războaie	vezi Utilizare
Istoric producție
Producător	Fabrica de Arme Cugir S.A.
Variante	PSL 54, PSL 51, PL și versiuni de export pentru uz civil.
Date generale (PSL 54^[1])
Greutate	4060 g (fără încărcător și lunetă) 4900 g (cu încărcător și lunetă, fără baionetă)
Lungime	1,150 mm 1,300 mm (cu baionetă)
Lungime țeavă	620 mm (565 partea ghintuită)

Cartuș	7,62 x 54 R Md. 1908, cu miez din oțel (glonț ușor)
Greutate cartuș	cartuș: 21,8 grame (glonț cu miez din oțel: 9,6 grame)
Calibru	7,62 mm
Principiu	împrumut de gaze
Cadență de tragere	30 lovituri pe minut (teoretică) 8-10 lovituri pe minut (practică)
Viteză inițială	830 m/s
Bătaie eficace	800 m
Bătaie maximă	1200 m cu înălțător 1300 m cu lunetă 3800 m efect omorâtor
Încărcător	10 cartușe
Sistem de ochire	mecanic sau optic; lunetă IOR LPS T2, 4×6°, reglare în înălțime și direcție.
Modifică text

Pușca semiautomată cu lunetă model 1974 (abreviere: P.SA.L) este arma românească a pușcașului lunetist, destinată distrugerii diferitelor obiective izolate, care apar, în mișcare, neadăpostite și mascate.^[2] Asociată incorect cu pușca semiautomată cu lunetă rusească SVD Dragunov, P.SA.L este o armă diferită de aceasta, având la bază pușca-mitralieră RPK, fabricată sub licență în România cu denumirea PM md. 1964.^[3] P.SA.L a fost exportată pe scară largă, fiind un produs de succes al industriei locale de armament pe piața internațională.^[4]

Proiectare și rol

După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, trupele române au fost echipate treptat cu puști de asalt de calibrul 7.62 mm. Acestea erau de origine sovietică sau erau fabricate local în țară sub licență. Tragerea cea mai eficace cu pistolul-mitralieră pm md. 63 (Pistol-Mitralieră Model 1963, o variantă a pistolului-mitralieră AKM sovietic) era obținută la distanțe de până la 400 de metri. Țintele aflate la o distanță mai mare necesitau o armă specializată cu lunetă pentru a executa foc precis. Armata română încă folosea în anii 1960 puștile cu lunetă cehoslovace ZB vz. 24 și cele sovietice Mosin-Nagant. Aceste arme, deși erau foarte precise și puteau executa foc la distanțe foarte mari, aveau unele dezavantaje. Cele două puști puteau trage doar foc cu foc, necesitând astfel și un pistol-mitralieră pentru autoapărare pe distanțe mici. De asemenea, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pușcașii lunetiști români au raportat faptul că majoritatea țintelor lovite cu succes se aflau la distanțe de până în 600 de metri. O nouă armă, capabilă de a executa foc semiautomat asupra țintelor aflate între 400 și 800 de metri, era necesară.

Din 1963, armata sovietică a utilizat pușca semiautomată cu lunetă SVD Dragunov. Aceasta folosea cartușul 7,62 x 54 R. Conducerea armatei române a decis să proiecteze o armă care să folosească același cartuș, dezvoltarea ei având loc la începutul anilor 1960. Denumită oficial Pușca semiautomată cu lunetă, arma avea la bază pușca-mitralieră PM md. 64 (Pușcă-Mitralieră Model 1964, copie sub licență a modelului sovietic RPK). Mecanismul intern al PM md. 64 a fost adaptat pentru ca P.SA.L să poată executa foc precis la distanțe mai mari. În comparație cu SVD Dragunov, P.SA.L era mai ieftină, ușor de fabricat în masă și relativ familiară trupelor. Deoarece mecanismul intern al puștii-mitralieră PM md. 64 era similar PM md. 63, pușcașii lunetiști aveau o perioadă de pregătire mai scurtă. P.SA.L avea un preț mai mic și era potrivită pentru producția în masă deoarece folosea piese ștanțate (specifice modelului AKM) pentru cutia mecanismelor. Aceasta din urmă era asamblată prin nituire și sudură în puncte. Puștile semiautomate cu lunetă P.SA.L au fost fabricate de la începutul anilor 1970 de către uzinele din Cugir. În prezent, producția este repartizată Fabricii de Arme Cugir SA, subsidiară a companiei naționale ROMARM. Luneta LPS T2 (abreviere de la Lunetă Pușcă Semiautomată Tip 2), similară modelului sovietic PSO-1 folosit de SVD Dragunov, este fabricată de către Întreprinderea Optică Română.

Puștile semiautomate cu lunetă P.SA.L erau repartizate după model sovietic, câte o armă pentru fiecare grupa. Pușcașii lunetiști erau deplutonului, ei având rol de sprijin în timpul acțiunilor ofensive și defensive ale infanteriei. Conform doctrinei militare americane, P.SA.L este arma țintașului desemnat al plutonului (în engleză: Designated Marksman Rifle, abreviat DMR). Armata americană face distincție între puștile cu lunetă destinate executării focului la distanțe de până la 800 de metri și cele destinate executării focului peste această distanță. Datorită aspectului exterior asemănător, P.SA.L este confundată des cu pușca semiautomată cu lunetă rusească SVD Dragunov.

P.SA.L nu este însă o variantă sau un model sub licență al puștii SVD Dragunov. Având la bază pușca-mitralieră RPK, bazată la rândul ei pe modelul AKM, PSL face parte din familia armelor Kalașnikov.

Prezentare generală

Componente

Pușca semiautomată cu lunetă este alcătuită din^[5]:

Țeava cu cutia mecanismelor și sistemul de ochire
Ulucul țevii
Încărcătorul
Tubul de gaze cu apărătoarea mâinii
Portînchizătorul
Recuperatorul
Mecanismul de dare a focului
Capacul cutiei mecanismelor
Baioneta-pumnal
Închizătorul
Patul
Luneta

P.SA.L este însoțită de obicei de accesorii (pentru montare/demontare, curațare și ungere), curea, husă și o geantă port-încărcătoare.^[5] Accesoriile constau într-o vergea, capul-câlți, o perie, o șurubelniță, un dorn, un bulon, un alezor, un penar și un bidonaș. Demontarea armei se face prin scoaterea încărcătorului, lunetei, capacului cutiei mecanismelor, recuperatorului, amsamblului portînchizător-închizător, închizătorului din portînchizător, apărătorii mâinii și tubului de gaze.^[6] Montarea are loc în ordine inversă.

Mecanismul de funcționare

P.SA.L este o armă de foc cu rearmare automată, bazată pe energia gazelor (împrumut de gaze). Acestea sunt dirijate din canalul țevii asupra pistonului de gaze al portîncărcătorului.^[5] În momentul executării tragerii prin apăsarea trăgaciului, gazele care apar după arderea pulberii intră prin orificiul din peretele țevii în tubul de gaze. Aici, presiunea gazelor acționează pistonul de gaze, împingând portînchizătorul înapoi. Închizătorul, fiind deplasat spre înapoi, se deblochează de la țeavă și extrage cu o gheară specială tubul-cartuș din camera cartușului. Tubul-cartuș este azvârlit în afară de către aruncătorul de tuburi. Portînchizătorul, fiind în deplasare, comprimă arcul recuperator și armează cocoșul. Decomprimarea arcului recuperator determină reîntoarcerea portînchizătorului și închizătorului la poziția inițială. În timpul acestui proces, închizătorul antrenează cartușul din partea superioară a încărcătorului și îl împinge în camera cartușului, înzăvorându-se la final. Concomitent, portînchizătorul deplasează pârghia de declanșare automată și extrage brațul scurt al autodeclanșatorului din pragul cocoșului care este susținut de pragul ridicat al trăgaciului. Închizătorul se blochează prin rotirea spre dreapta și prin intrarea proeminențelor metalice speciale în șanțurile manșonului metalic al cutiei mecanismelor. Pentru a executa următoarea tragere este necesară eliberarea trăgaciului. În urma acestei acțiuni, cocoșul este deblocat de agățător și se sprijină astfel pe pragul ridicat al trăgaciului. Darea focului se face din nou prin acționarea trăgaciului.

Dacă muniția din încărcător este epuizată, în timpul deplasării spre înapoi a portînchizătorului și închizătorului, sistemul de ridicare a glonțului pune în mișcare opritorul închizătorului. Acesta din urmă este deplasat în sus. La întoarcere, sistemul portînchizător-închizător este zăvorât în poziția dinapoi. Când este introdus un nou încărcător cu muniție, este necesară acționarea mânerului de armare spre înapoi și eliberarea lui. Cartușul este astfel introdus în cameră de către arcul recuperator și se poate executa o nouă tragere.

Variante

P.SA.L 54 - versiune semiautomată care folosește cartușul 7,62 x 54 R
P.SA.L 51 - versiune semiautomată care folosește cartușul 7,62 x 51 NATO
PL - versiune cu repetiție care folosește cartușul 7,62 x 51 NATO

Denumiri export

P.SA.L are mai multe denumiri pe piața de export americană, în funcție de firma importatoare. Armele vândute de către firma Century Arms International sunt denumite în prezent PSL-54C. În trecut, primele loturi au fost denumite Romak III. Firma InterOrdnance Inc. oferă PSL în ambele calibre (7.62x54R și 7.62 NATO) sub denumirea SSG-97 (Scharfschützengewehr - 1997). Compania Tennessee Guns International oferă puștile semiautomante PSL sub denumirea FPK sau FPK Dragunov (denumire pur comercială, cele două arme fiind diferite).

Utilizare

De asemenea, armata israeliană a capturat puști semiautomate PSL de la organizațiile paramilitare palestiniene.

Utilizatori

Afganistan
Angola - MPLA: 100 livrate între 1973-1974^[7]
Azerbaidjan
Bangladesh
Republica Congo
Republica Democratică Congo
Coreea de Nord
Egipt^[8]
Eritreea
Etiopia
Irak - 5000 au fost livrate Gărzilor Republicane în 1978^[9]
Iran
Libia
Republica Moldova
Nicaragua
Pakistan
România
Siria
Somalia
Turcia
Uganda
Ucraina
Vietnam

Galerie

PSL
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Un lunetist etiopian în timpul unui antrenament cu PSL.
Lunetist afghan dotat cu PSL.
Lunetist afghan dotat cu PSL în provincia Kunar din estul Afghanistanului.
Un pușcaș lunetist afghan dotat cu PSL în timpul unui antrenament alături de pușcașii marini ai SUA din Afghanistan.
Sergent tehnic U.S.A.F. utilizând pușca PSL în timpul exercițiului militar Volant Scorpion.

Vezi și

Note

^ Pregătire militară generală. Curs universitar, p. 126-127
^ Pregătire militară generală. Curs universitar, p. 126
^ Kalashnikov AK-47 Assault Rifle, p. 39
^ „Cotidianul: Pușca semiautomată cu lunetă de 7,62 mm”. Arhivat din original la 18 ianuarie 2012. Accesat în 20 noiembrie 2011.
^ ^a ^b ^c Pregătire militară generală. Curs universitar, p. 127
^ „Manual ROMAK III” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 31 ianuarie 2012. Accesat în 20 noiembrie 2011.
^ Exporturile de armament, muniții și tehnică de luptă^{[nefuncțională]}, dr. Petre Opriș, 25 martie 2009, jurnalul.ro, accesat la 24 ianuarie 2012
^ Rachetele din România: o sperietoare pentru Occident?^{[nefuncțională]}, dr. Petre Opriș, 14 mai 2009, jurnalul.ro, accesat la 24 ianuarie 2012
^ Participarea reprezentanților României la expoziții militare internaționale^{[nefuncțională]}, 7 decembrie 2009, jurnalul.ro, accesat la 24 ianuarie 2012

Bibliografie

en Rottman, Gordon. Shumate, Johnny: Kalashnikov AK-47 Assault Rifle, Osprey Publishing, 2011, ISBN 978-1-84908-461-1
ro col. drd. Apostolescu, Cristian; mr. dr. Peța, Cezar; cpt. Marin, Porojanu: Pregătire militară generală. Curs universitar., București, 2007, ISBN 978-973-745-041-8
ro ***, Instrucțiuni de cunoaștere pentru pușca semiautomată cu lunetă 7,62 mm