Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Antagonismul social și religios care opune Irlanda (încorporată în Marea Britanie prin Actul de Unire al lui Pitt în 1800, care transformă arhipelagul în Regatul Unit și deleagă deputații irlandezi la Westminster) și Anglia, izbucnește cu o nouă vigoare. În anii 1840, “Irlanda tânără” cere o națiune pentru neamul ei. Irlandezii luptau pentru independență națională sub formă de «Home Rule» (autonomie), pentru anularea « Actului de uniune » din 1801 dintre Anglia și Irlanda și formarea unui stat independent.
Irlanda suferă mai apoi cea mai mare tragedie din istoria ei: Marea Foamete (1845-1849). Ea este rezultatul atacării cartofilor (hrana de bază a țăranilor) de mană și este agravată de epidemii. Numărul estimat al victimelor este de 1.600.000 de persoane (aproximativ 20% din populație), iar circa 1.300.000 de irlandezi emigrează, în principal în SUA. Această tragedie nu face decât să aprindă și mai tare în inima celor rămași la baștină dorința de a fi stăpâni la ei acasă.
Aspectul religios
Alt aspect al problemei irlandeze era cel religios. Irlandezii împărtășeau religia catolică, iar englezii căutau să-i convertească la cea anglicană. În 1858, irlandezii se organizează în societăți secrete, cum ar fi „Mișcarea Revoluționară a Fraternității Republicane Irlandeze”, ai cărei membri desfășoară o campanie propagandistică și chiar comit câteva atentate în Anglia.
Aspectul social
Aspectul social se mai manifestă prin lupta pentru rezolvarea problemei agrare, deoarece irlandezii au fost deposedați de către proprietari, de pământurile lor. Cei mai mulți dintre ei au devenit arendași sau emigranți. Această problemă a fost rezolvată în 1903, printr-o lege ce duce la un transfer masiv al proprietății în favoarea țăranilor irlandezi. Noul val al mișcării de eliberare națională a irlandezilor a obligat guvernul liberal să acorde Irlandei dreptul la o guvernare autonomă (1914). Dar, coloniștii din partea de nord a Irlandei (Ulster) s-au opus, cerând ca Ulsterul să fie exclus din legea despre autonomia Irlandei. Începutul Primului Război Mondial a amânat introducerea acestei legi.
Bibliografie
"Istoria continentului european de la 1850 până la sfârșitul secolului al XX-lea" de Jean-Michel Gaillard și Anthony Rowley, editura "Cartier"
Note
^Mitchell, Claire (). Religion, Identity and Politics in Northern Ireland. Ashgate Publishing. p. 5. The most popular school of thought on religion is encapsulated in McGarry and O'Leary's Explaining Northern Ireland (1995) and it is echoed by Coulter (1999) and Clayton (1998). The central argument is that religion is an ethnic marker but that it is not generally politically relevant in and of itself. Instead, ethnonationalism lies at the root of the conflict. Hayes and McAllister (1999a) point out that this represents something of an academic consensus.
^John Coakley. „Ethnic Conflict and the Two-State Solution: The Irish Experience of Partition”. Arhivat din original(PDF) la . Accesat în . ...these attitudes are not rooted particularly in religious belief, but rather in underlying ethnonational identity patterns.Parametru necunoscut |arhivat= ignorat (ajutor); Mai multe valori specificate pentru |urlarhivă= și |archive-url= (ajutor); Mai multe valori specificate pentru |accessdate= și |access-date= (ajutor)
^Melaugh, Martin; Lynn, Brendan. „Glossary of Terms on Northern Ireland Conflict”. Conflict Archive on the Internet. Ulster University. Arhivat din original la . Accesat în . The term 'the Troubles' is a euphemism used by people in Ireland for the present conflict. The term has been used before to describe other periods of Irish history. On the CAIN web site the terms 'Northern Ireland conflict' and 'the Troubles', are used interchangeably.
^McEvoy, Joanne (). The politics of Northern Ireland. Edinburgh: Edinburgh University Press. p. 1. ISBN978-0-7486-2501-7. OCLC232570935. The Northern Ireland conflict, known locally as 'the Troubles', endured for three decades and claimed the lives of more than 3,500 people.
^McKittrick, David; McVea, David (). Making Sense of the Troubles: A History of the Northern Ireland Conflict (ed. Rev). Penguin Books. ISBN978-0-14-100305-4.
^Aughey, Arthur (). The Politics of Northern Ireland: Beyond the Belfast Agreement. London New York: Routledge. p. 7. ISBN978-0-415-32788-6. OCLC55962335.
^Gillespie, Gordon (noiembrie 2007). Historical Dictionary of the Northern Ireland Conflict. Scarecrow Press. p. 250. ISBN978-0-8108-5583-0.
^Elliott, Marianne (). The Long Road to Peace in Northern Ireland: Peace Lectures from the Institute of Irish Studies at Liverpool University (ed. 2). Liverpool University Press. pp. 2, 188. ISBN978-1-84631-065-2.